Salariul mediu net se triplează, dar românii nu simt avansul. Adrian Mitroi, expert în finanțe comportamentale: „Pendulul se va întoarce, ”

• Salariul mediu net a crescut de la 312 € în 2007 la 1045€ în 2024.
• Fără reducerea inegalităților, tensiunile sociale pot pune frână economiei.
• Capitala domină la salarii, iar Cluj, Timiș, Brașov urcă peste media națională.
• Mulți români nu simt creșterea salarilor, pentru că diferențele între regiuni rămân mari.
• Salariul mediu a trecut de 1.000 de euro, însă mulți români nu resimt avansul.

Salariul mediu net din România s-a triplat din 2007 până azi. Dar nu pentru toți. Un nou studiu de la Universitatea Babeș-Bolyai arată că diferențele salariale între regiuni sunt motorul principal al inegalităților economice din România.

Câștigăm mai mult, dar ne simțim mai bogați? Adrian Mitroi subliniază că am crescut salariile fără să fim mai productivi și fără să reformăm economia.

Cum explicăm diferența dintre creșterea salariilor și percepția românilor?

Adrian Mitroi, expert în finanțe comportamentale: „Avem și o diferență față de Bulgaria, pe care noi o considerăm întotdeauna fiind din acest punct de vedere cu ceva în urma noastră. Ei sunt cu s aproximativ 200 de euro mai puțin, a crescut doar de două ori, în aceeași perioadă noi le-am majorat de cam trei ori. Argumentul este că poziția noastră geostrategică este, în primul rând, importantă în relația de apartenență la Uniunea Europeană; Conflictul, sunt factori importanți din acest punct de vedere. Există și presiunea fondurilor europene, dar și a investițiilor indirect legate de poziția noastră geostrategică.

Nu cred că productivitatea a crescut în aceeași măsură, cel puțin în sectorul bugetar necompetitiv, care este cu mult în urma economiei moderne, competitive, private. Economia nu s-a actualizat, măcar cu inteligență artificială, la hipercompetitivitatea lumii moderne.

Și atunci, pe ansamblu, o economie ca a noastră a ajuns într-o situație de supraîndatorare, cu deficite foarte mari de competitivitate, bugetare și de restructurare. Toate acestea nu pot rămâne într-un balans; e ca un pendul agățat într-o singură poziție. La un moment dat, acel pendul se va corecta, iar corecția va veni, cel mai sigur, prin inflație. Nu poți rămâne competitiv cu aceste salarii, oricât de atractive ar suna în termeni nominali; corecția în termeni reali va veni.

De ce nu se reflectă în calitatea vieții? Studiul menționează că nu simțim o îmbunătățire a calității vieții: economia, infrastructura și serviciile publice nu au fost restructurate; unele sunt excepționale, de calitate foarte bună, mai ales în zonele apropiate de Occident, cu infrastructura potrivită, dar altele au rămas mult în urmă.

Deci, în concluzie, există un dezechilibru la nivel societal și geoeconomic, precum și între păturile sociale, care nu poate rămâne neschimbat. Acest dezechilibru se va estompa, într-un fel sau altul, sub impactul hipercompetitivității. Avem, după părerea mea, salarii prea mari față de productivitatea muncii și valoarea adăugată pe care o generăm, iar acest dezechilibru va fi compensat, măcar prin inflație, dacă nu prin depreciere sau prin alte mecanisme”.

De ce creșterea economică nu se traduce automat în bunăstare generală?

Adrian Mitroi, expert în finanțe comportamentale: „Trăim puțin mai bine. Ne place nouă, românilor; știți că ne place să ne jeluim, cam asta e cultura noastră: să comentăm mereu și să nu fim mulțumiți, deși trăim foarte bine. Uitați-vă la indicele de fericire: România stă destul de bine, suntem o țară sigură, chiar dacă ne măsurați cu alte state aflate în conjuncturi mai puțin confortabile decât noi. Haideți, trăim foarte bine.

Un exemplu favorit e numărul de posturi de televiziune gratuite, full HD, pe care le avem, față de Europa sau America. Ordinul de mărime nu e de două, ci de zece ori, pentru aceiași bani sau pentru jumătate din bani. Vă dați seama ce acces excepțional avem? Ca să nu mai vorbim de internet și de costul redus al serviciilor bancare: multe lucruri costă foarte puțin, mai ales unde există competitivitate, nu servicii guvernamentale.

În zonele unde nu există competitivitate, prețurile sunt ca în Europa, dar acolo unde există concurență, prețurile sunt foarte mici și trăim bine. Asta vreau să vă spun. Probabil că unii au mai puțin noroc economic, dar marea majoritate a populației din România trăiește cu mult mai bine.

Cum le spun eu studenților: trăiesc mult mai bine decât părinții și se așteaptă că și copiii lor vor trăi și mai bine decât ei”.

The post Salariul mediu net se triplează, dar românii nu simt avansul. Adrian Mitroi, expert în finanțe comportamentale: „Pendulul se va întoarce, ” appeared first on Aleph News.