În timp ce NATO se concentrează pe Ucraina, Putin are un nou obiectiv: Balcanii de Vest

• Tensiunile din Balcanii de Vest au crescut, iar liderii se tem că Rusia va exploata fracturile etnice și religioase din regiune pentru a destabiliza și mai mult situația.
• Occidentul este acuzat că nu acordă suficientă atenție influenței crescânde a Rusiei în Balcani, care destabilizează prin campanii de dezinformare, sprijin politic și economic.
• Kosovo solicită sprijin internațional mai puternic, inclusiv un acord economic și de securitate cu Marea Britanie, pentru a contracara influența Serbiei și a Rusiei.

„Alarmele sună în Belgrad, Kosovo și Sarajevo”, scrie POLITICO. În timp ce atenția Europei se concentrează asupra Ucrainei, tensiunile din Balcanii de Vest se intensifică, iar liderii din regiune – precum și din Marea Britanie – se tem că președintele rus Vladimir Putin va folosi acest moment pentru a exploata și mai mult liniile de fractură din fosta Iugoslavie.

Oficialii de rang înalt din cadrul guvernului britanic descriu Balcanii de Vest drept „cealaltă zonă fierbinte”, iar acum, când tensiunile cresc, Marea Britanie face presiuni pentru ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a contracara influența Rusiei.

„În acest moment, cu un război în Europa și văzând mâna lungă a interferenței rusești și în regiune, ai fi un nebun dacă ți-ai lua ochii de pe Balcanii de Vest, unde încă există probleme moștenite care nu au fost depășite” a declarat secretarul britanic de Externe, David Lammy, pentru POLITICO.

„Interesele lui Putin aici sunt să mențină regiunea destabilizată. Este în interesul său să țină țările care formează Balcanii de Vest pe margine, să aibă o populație destabilizată și să ducă un război cibernetic și hibrid”.

Toate cele șase state din Balcanii de Vest încearcă să devină membre ale UE, un proces îndelungat în care geopolitica poate fi la fel de importantă ca îndeplinirea sarcinilor de aliniere. Aceste țări se confruntă cu provocări semnificative, atât pe plan intern, cât și cu vecinii lor.

De exemplu, Bosnia-Herțegovina a fost împinsă într-o criză politică puternică, din cauză că liderul Milorad Dodik evită arestarea pentru politicile sale separatiste. Între timp, Serbia acuză Kosovo că își reprimă minoritatea sârbă, în timp ce Kosovo acuză Serbia pentru violențele din teritoriul său.

Experții în politică externă și miniștrii se tem că Kremlinul va încerca să profite de tensiunile etnice și religioase adânc înrădăcinate, pentru a alimenta noi tulburări în Balcani, consolidându-și propriile interese și creând noi probleme în „curtea din spate” a UE.

„Ori acționează acum, ori continuă să fie terenul de joacă al Rusiei” a spus un oficial britanic sub anonimat. Există acum „o fereastră destul de mică” în care statele balcanice trebuie „să înceteze să mai stea pe margine,” înainte ca Bruxelles-ul să fie consumat de aderarea Ucrainei.

Lammy crede că Serbia – în ciuda regresului democratic, apropierii de Rusia și refuzului continuu de a recunoaște Kosovo – dorește cu adevărat să adere la UE, un proces început încă din 2009.

„Însă – există perspective diferite despre cum să ajungem acolo și cât de repede și cât de serios” a spus Lammy într-un interviu acordat la Belgrad.

„Există o viziune alternativă, iar aceasta este o viziune mai întunecată. Este o poziție care evocă oligarhia, corupția, controlul puternic al statului, mult mai mult un stat polițienesc. Există și această viziune, iar aceste lucruri sunt contestate în această parte a lumii”, a spus Lammy.

Obstacolele uriașe pe care Serbia trebuie să le depășească pentru a se alătura blocului sunt afișate clar pe străzile Belgradului. Guvernul din ce în ce mai autoritar condus de președintele Aleksandar Vučić, care l-a primit recent pe Dodik cu brațele deschise, este pus la grea încercare de un val de proteste fără precedent în Serbia.

Kosovo și Serbia continuă să se acuze reciproc pentru incidente grave, precum asediul mănăstirii din Banjska în 2023 și explozia canalului energetic, pe care Kosovo le consideră „acte teroriste” orchestrate de Serbia. În acest sens, Kosovo solicită sprijin internațional mai puternic, inclusiv un acord economic și de securitate cu Marea Britanie, pentru a contracara influența Serbiei și a Rusiei.

NATO, prin Forța KFOR, joacă un rol crucial în menținerea păcii fragile din Kosovo, în timp ce oficiali britanici și kosovari susțin că Rusia sprijină activitățile Serbiei în regiune prin operațiuni de informații.

Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, spune că America sub conducerea lui Trump este un aliat fiabil, dar avertizează că „dacă Putin va ieși întărit din negocierile de pace conduse de SUA cu Ucraina, Balcanii ar putea deveni „teren fertil” pentru o „extindere” a conflictului”.

„Dacă acești autocrați care caută destabilizare pot face tot ce doresc…lucrurile pot escalada foarte repede în această regiune” spune ea.

„Așadar, prevenirea și descurajarea sunt esențiale și nu ar trebui să-i permitem lui Putin să-și facă voia. Vučić dansează după muzica lui Putin de prea mult timp. Este timpul să decidă unde vrea să-și ducă țara”.

The post În timp ce NATO se concentrează pe Ucraina, Putin are un nou obiectiv: Balcanii de Vest appeared first on Aleph News.