PNRR: Comisia Europeană iniţiază procedura de „suspendare a plăţilor”, România având posibilitatea să îndeplinească jaloanele rămase nefinalizate, în timp ce va primi plăţi parţiale din cea de-a 3-a cerere de plată

• Comisia Europeană a inițiat procedura de „suspendare a plăților” din cadrul PNRR pentru România, din cauza neîndeplinirii unor jaloane nefinalizate.
• Din cele 74 de jaloane din cea de-a treia cerere de plată, Comisia Europeană a evaluat pozitiv 68.
• Reperul 215, referitor la reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, este considerat neîndeplinit de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a anunţat că iniţiază procedura de „suspendare a plăţilor”, România având posibilitatea să îndeplinească jaloanele rămase nefinalizate, în timp ce va primi plăţi parţiale pentru jaloanele realizate cu succes din cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR.

Instituţia a oferit o evaluare preliminară pozitivă a unui reper-cheie din cea de-a 3-a cerere de plată a României, referitoare la reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Potrivit ZF, până în prezent, 68 din cele 74 de repere şi obiective au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care totalizează 2 miliarde de euro (net de prefinanţare) în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, pilonul central al NextGenerationEU.

Cea de-a treia cerere de plată a României include paşi importanţi în 37 de reforme şi 17 investiţii menite să genereze schimbări pozitive pentru cetăţeni şi companii, concentrându-se pe tranziţiile verde şi digitală, transportul sustenabil, renovarea energetică, impozitare şi pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, sănătatea, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia, precum şi gestionarea deşeurilor de apă şi a pădurilor, a transmis marţi CE.

Măsurile din această cerere de plată includ:

• Reforma pieţei de energie electrică: Un nou cadru legislativ pentru a stimula investiţiile în eficienţa energetică în industrie este acum în vigoare. Acesta elimină barierele din calea contractării performanţei energetice, introduce supravegherea pieţei şi stabileşte noi standarde pentru eficienţa energetică şi instrumentele financiare verzi.
• Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi: O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem de impozitare a microîntreprinderilor mai echitabil, mai simplu şi mai transparent.

Investiţii în eficienţa clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea eficienţei energetice şi renovarea integrată a clădirilor rezidenţiale şi publice.

Activarea procedurii de suspendare a plăţilor

Comisia Europeană  a constatat că reperul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă. Acesta se adaugă altor cinci din cea de-a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca neîndeplinite în Comunicarea sa din 15 octombrie 2024, spun reprezentanţii CE.

Reperele includ investiţii pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea reţelei de transport subteran din Bucureşti şi Cluj-Napoca, precum şi reforme pentru managementul bazat pe performanţă în transport, îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat.

În acest context, Comisia activează procedura de „suspendare a plăţii”, aşa cum este prevăzut în Regulamentul RRF. Procedura oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste repere restante, permiţând totuşi primirea unei plăţi parţiale pentru reperele îndeplinite cu succes.

Următorii paşi

Comisia a transmis evaluarea preliminară pozitivă a reperelor şi obiectivelor îndeplinite către Comitetul Economic şi Financiar (EFC), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite opinia sa.

În acelaşi timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră că reperul 215 nu este îndeplinit. 

România are la dispoziţie o lună pentru a-şi prezenta observaţiile . După primirea opiniei EFC şi analizarea comentariilor României, CE va adopta o decizie de plată, declanşând plata către România. Dacă, după analizarea observaţiilor României, Comisia îşi menţine evaluarea că anumite repere nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată. 

Suma suspendată va fi determinată prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendarea plăţilor (prezentată în Anexa II a Comunicării publicate la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea o perioadă de şase luni pentru a îndeplini reperele restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste repere au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, va ridica suspendarea şi va efectua plata sumei suspendate.

Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi reforme. Planul va fi finanţat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde sub formă de granturi şi 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi.

The post PNRR: Comisia Europeană iniţiază procedura de „suspendare a plăţilor”, România având posibilitatea să îndeplinească jaloanele rămase nefinalizate, în timp ce va primi plăţi parţiale din cea de-a 3-a cerere de plată appeared first on Aleph News.