Ion Cristoiu: America s-a format numai și numai datorită căilor ferate

• H. G. Wells aduce în discuție rolul invențiilor în Istorie în general. Rețeaua de căi ferate – scrie el – a fost crucială în supraviețuirea Americii ca conglomerat de state și ca teritoriul întins pe uriașe suprafețe.
• Apelînd la comparație ca instrument didactic, Wells expune convingător rapiditatea luată de extinderea orașelor atît ca număr, cît și ca populație, odată cu apariția corăbiilor cu aburi și mai ales a trenului.
• Concluzia e fără drept de apel: America s-a format numai și numai datorită drumului de fier. Rețeaua de căi ferate a contribuit nu numai la cucerirea unor noi teritorii, imposibil de cucerit doar cu calul, dar și realizarea unei unități în diversitate.

Am terminat de recitit Scurtă istorie a lumii de H. G. Wells. Deși o consider mai departe superioară multor istorii ale lumii scrise de istorici și prin urmare sufocate de date și documente, mai ceva ca o arhivă de fond funciar, cartea nu m-a mai încîntat ca prima oară. Într-adevăr, farmecul e dat de condensarea în doar trei sute de pagini a unei Istorii descrisă de obicei de la o mie de pagini în sus. Numai că acum mă așteptam la mai multe considerații generale, cu deosebire morale și filosofice, lesne de extras din viața care e materia Istoriei de un scriitor, și nu unul oarecare, ci un scriitor celebru. Ca de obicei cînd citesc o carte îmi pregătesc notițele de un stick lipit pe ultima pagină. Principala observație după lectura cărții trimite la aserțiunea Puștile au dărîmat feudalismul, din care eu am scos pe vremuri un eseu. Aserțiunea e definitorie pentru esența istoriei lui Wells:

Rolul crucial jucat de născocirile tehnico- științifice în evoluția omenirii.

Am mai scris, cred, că Istoria omenirii nu poate fi pricepută fără trecerea în revistă a evoluției armelor. Arcul lung a asigurat victoriile militare ale englezilor. Navele rapide, aventurile vikingilor, dar mai ales navele astfel construite încît să poată naviga pe ape interioare. Dacă nu s-ar fi născocit tunul, și azi lumea ar fi fost plină de cetăți cu ziduri de netrecut, în genul celor care apărau de secole Constantinopolul. Avionul și tancul au șters granița dintre front și spatele frontului. Pe vremuri, victimele războaielor erau luptătorii, cei care se izbeau unul de celălalt, ca niște tancuri, cu caii încărcați de platoșe. Civilii, rămași acasă, sufereau doar în măsura în care neamurile pățeau ceva pe front, departe de casă. Avionul și tancul, dar mai ales avionul, au adus Războiul pe capul celor rămași acasă. Drona, de exemplu, ultima descoperire în materie de armament, a redus numărul militarilor morți sau ciuntiți pe front. În felul acesta numărul populației, vital pînă acum într-un război, și-a micșorat importanța. Fără a neglija rolul invențiilor în Istorie prin intermediul armelor, Wells aduce în discuție rolul invențiilor în Istorie în general. Rețeaua de căi ferate – scrie el – a fost crucială în supraviețuirea Americii ca conglomerat de state și ca teritoriul întins pe uriașe suprafețe:

„Mijloacele de locomoție se perfecționară. Fapt curios e că, deși Americii i se datorează această perfecționare în locomoție, ea e aceea care și-a dat seama cel mai puțin de acest fapt, deoarece Statele Unite au socotit drumul de fier, vaporul cu aburi, telegraful ca elemente naturale ale dezvoltării lor. Însă lucrurile nu erau aşa. Din fericire, aceste invenții apărură la timp, ca să salveze unitatea americană. Statele Unite de astăzi au fost, în primul rînd, opera vapoarelor cu aburi, ce străbăteau rîurile, și apoi a drumului de fier. Fără ele, această vastă națiune continentală n-ar fi putut dăinui. Emigrația spre vest avea să fie mult mai lentă. Probabil că ea n-ar fi depășit niciodată marile cîmpii centrale. Au trebuit să treacă aproape două sute de ani, ca o colonizare stabilă să atingă rîul Missouri, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate distanța de la un capăt la celălalt al continentului. Primul stat, Missouri, ce s-a constituit în 1821, dincolo de rîu, a fost creația vaporului cu aburi; dar spațiul pînă la Pacific a fost explorat în cîteva decade.”

Apelînd la comparație ca instrument didactic, Wells expune convingător rapiditatea luată de extinderea orașelor atît ca număr, cît și ca populație, odată cu apariția corăbiilor cu aburi și mai ales a trenului:

„Dacă s-ar putea utiliza cinematograful, ar fi interesant de prezentat pe ecran o hartă a Americii de Nord, an după an, începînd cu anul 1600, hartă cu mici puncte care să reprezinte sute de locuitori, o sută de fiecare punct, și cu stele care sa indice orașele de o sută de mii de suflete.

Timp de două sute de ani, am vedea cum punctarea ar înainta încet de-a lungul districtelor de coaste și al cursurilor navigabile, întinzîndu-se treptat în Indiana, Kentucky etc. Apoi, către anul 1810, s-ar produce o schimbare sensibilă. Viața ar deveni mai animată de-a lungul rîurilor, datorită vapoarelor cu aburi, punctele s-ar multiplica și s-ar întinde pînă la Kansas și Nebraska, pornind de la un număr oarecare de stații de plecare, de-a lungul marilor fluvii.

Începînd din 1830, am vedea conturîndu-se traseele negre de căi ferate, apoi micile puncte negre nu s-ar mai tîrî, ci ar alerga. Ele s-ar ivi așa de repede, ca și cum ar fi fost împrăștiate de un fel de vaporizator. Și, pe neașteptate, ar apărea, ici și colo, orașe mari, de o sută de mii de locuitori. La început, s-ar vedea una sau două cetăți, apoi o mulțime, fiecare formînd un fel de nod în rețeaua din ce în ce mai mare de drumuri de fier.”

Concluzia e fără drept de apel:

America s-a format numai și numai datorită drumului de fier.

Rețeaua de căi ferate a contribuit nu numai la cucerirea unor noi teritorii, imposibil de cucerit doar cu calul, dar și realizarea unei unități în diversitate:

„Dezvoltarea Statelor Unite este un fapt fără precedent în istoria lumii; e un eveniment cu totul nou. O astfel de comunitate n-ar fi putut exista fără drumul de fier și cu siguranță că s-ar fi sfărîmat în bucăți, mult înaintea vremurilor noastre. Fără drum de fier sau telegraf ar fi fost mai ușor să administrezi California de la Pekin decît de la Washington. Nu numai că populația numeroasă a Statelor Unite crescu peste măsură, dar ea știu să se păstreze uniformă, ba chiar să devină și mai uniformă. Locuitorul din San Francisco este mult mai asemănător astăzi cu cel din New York, decît acela al Virginiei cu locuitorul Noii Anglii de acum un secol. Şi acest proces de asimilare continuă nestingherit. Statele Unite, datorită păienjenișului de drumuri de fier şi de telegraf, se unifică din ce în ce mai mult, formînd un tot armonios în gînd, în vorbă și în acțiune. Curînd, aviația avea să coopereze la această operă.”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

The post Ion Cristoiu: America s-a format numai și numai datorită căilor ferate appeared first on Aleph News.