Țările UE cresc bugetele pentru Apărare. România își propune să cheltuiască 2,5% din PIB pentru Apărare în 2025

• MApN a cheltuit 2, 26% din PIB în 2024.
• Din 7 miliarde de euro cheltuiți în 2024 de Armată, 2,67 au fost pentru achiziții militare.
• MApN are 35 de programe majore de achiziții în derulare, printre care F-35 și Patriot.
• MApN primește 2% din PIB din 2017, dar doar în 2020 a reușit să cheltuiască 2,01%.
• Din 2023, bugetul Apărării a crescut la 2,5% din PIB, dar nu și cheltuielile.
• În 2023, Apărarea a cheltuit 1,6% din PIB, iar în 2024 2,26% din PIB.

Franța își dublează bugetul Apărării. Germania se opune creșterii alocărilor militare la 5%, în timp ce Polonia se va apropia în acest an de acest obiectiv. România se numără printre statele cu bune intenții, dar cu rezultate mediocre. Summit-ul de ieri al UE, consacrat Apărării, s-a încheiat fără o declarație comună; a fost unul informal, dar pregătește decizii care trebuie negociate pentru viitorul Consiliului European.

Întâlnirea are loc în contextul remarcabilei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă și al războiului din Ucraina. Fără presiunea unei declarații comune, discuția de ieri a fost menită să tatoneze poziția statelor membre pentru deblocarea proiectului de apărare europeană. Conform Comisiei Europene, UE trebuie să investească 500 de miliarde de euro în apărare în următorul deceniu, în timp ce doar 8 miliarde de euro au fost alocate acestui sector în bugetul UE 2021-2027.

Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că accentul ar trebui să se pună pe „domeniile în care Uniunea Europeană oferă o valoare adăugată clară”, cum ar fi apărarea antiaeriană și antirachetă. Notabilă este apropierea de Marea Britanie, cu care se avansează rapid în acordul de securitate.

S-au găsit piste pentru finanțare?

Ursula von der Leyen a anunțat „crearea de noi flexibilități, mai mult spațiu bugetar pentru investițiile în apărare”. O opțiune este realocarea fondurilor neutilizate din alte programe UE și extinderea mandatului Băncii Europene de Investiții (BEI). Unele state susțin „o anumită flexibilitate a regulilor fiscale ale Uniunii, pentru a permite statelor membre să excludă cheltuielile pentru apărare din cheltuielile lor naționale”. Ultima opțiune pe masă este „un împrumut european mare”, dar Germania nu vrea să deschidă dezbaterea pe acest subiect înainte de alegeri.

Dacă Germania nu dorește, deocamdată, să accepte o creștere a cheltuielilor la 5% din PIB, Franța, care este acum la 2%, a anunțat o dublare a cheltuielilor sale. Ursula von der Leyen „va prezenta propunerile Comisiei într-o Carte Albă privind apărarea, așteptată la mijlocul lunii martie, pentru a pregăti deciziile celor Douăzeci și Șapte din iunie, la un summit european”. Acest lucru va avea loc în mod convenabil imediat după un summit al liderilor NATO, la care se așteaptă să fie dezvăluite un prag de cheltuieli revizuit și o nouă țintă de capabilități.

Care va fi rolul Marii Britanii

Premierul britanic, Keir Starmer, dorește „să calmeze relațiile cu marele său vecin european”, în timp ce „condițiile de retragere din UE și cadrul relațiilor actuale pun probleme în multe domenii sau conțin lacune”, în special în chestiuni de apărare și politică externă. Liderul laburist britanic poate, de asemenea, „ajuta la convingerea țărilor UE să cheltuiască mai mult pentru apărare și să sprijine Ucraina”.

Cei Douăzeci și Șapte și-au reiterat, de asemenea, sprijinul pentru Danemarca, în urma amenințărilor lui Donald Trump de a anexa Groenlanda. António Costa „a insistat că UE nu va face compromisuri cu privire la interesele sale și nu va revizui sacrosanta inviolabilitate a frontierelor”.

The post Țările UE cresc bugetele pentru Apărare. România își propune să cheltuiască 2,5% din PIB pentru Apărare în 2025 appeared first on Aleph News.