Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Loughborough din Regatul Unit sugerează că deteriorarea sensibilității vizuale ar putea prevesti apariția demenței cu până la 12 ani înainte de diagnostic. Publicat în Scientific Reports, studiul ar putea schimba modul în care abordăm diagnosticul precoce al acestei afecțiuni neurodegenerative.
Analizând datele a 8.623 de persoane sănătoase din Norfolk, cercetătorii au constatat că 537 dintre acestea au dezvoltat demență în anii următori. Testele de sensibilitate vizuală, care implicau identificarea rapidă a unui triunghi într-un câmp de puncte în mișcare, au relevat că persoanele predispuse la demență aveau o latență semnificativă în detectarea formei geometrice, spre deosebire de cei care nu prezentau riscuri.
Această lentitudine în procesarea vizuală ar putea fi legată de acumularea de plăci de amiloid, markeri ai bolii Alzheimer care afectează inițial zonele creierului responsabile cu percepția vizuală înainte de a ataca regiuni implicate în memorie. Astfel, problemele vizuale, cum ar fi dificultățile în diferențierea nuanțelor sau sensibilitatea la contrast, ar putea fi primele semne ale unei tulburări emergente.
În plus, studii anterioare au evidențiat că un deficit în controlul mișcărilor oculare și dificultăți în recunoașterea fețelor sunt semne timpurii ale bolii Alzheimer. Aceste simptome sugerează că ineficiența în mișcările oculare ar putea preceda deficitele de memorie asociate cu boala.
Pe partea de tratament, progresele sunt lente dar promițătoare. Un studiu din 2021 publicat în Quarterly Journal of Experimental Psychology sugerează că stimularea activităților vizuale, cum ar fi citirea sau vizionarea televizorului, poate fi asociată cu o memorie mai bună și un risc redus de demență.
Această cercetare subliniază importanța testării vizuale ca indicator potențial al sănătății cognitive și deschide noi direcții pentru diagnosticul precoce și intervențiile timpurii.