Creierul uman, o structură complexă, este compus din două tipuri de materie: materia cenușie, responsabilă de procesarea senzațiilor și a funcțiilor cognitive, și materia albă, formată din axoni care leagă și extind conexiunile neuronale.
Deși materia cenușie a fost adesea subiectul central al cercetărilor neurologice, materia albă, deși reprezintă aproximativ jumătate din creierul uman, a fost mai puțin studiată. Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea Vanderbilt din SUA au încercat să remedieze această discrepanță. De-a lungul unui număr de ani, John Gore, directorul Institutului de Știință Imagistică de la Centrul Medical al Universității Vanderbilt, și echipa sa au utilizat imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a investiga semnalele dependente de nivelul de oxigenare a sângelui (BOLD) în materia albă a creierului.
Într-un articol recent publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), cercetătorii au raportat că semnalele BOLD în materia albă a creierului înregistrează creșteri semnificative atunci când subiecții desfășoară activități specifice, cum ar fi mișcarea degetelor. Această descoperire sugerează că există semnale puternice în materia albă, deși semnificația precisă a acestor semnale rămâne necunoscută.
În mod tradițional, semnalele BOLD în materia cenușie reflectă creșterea fluxului sanguin și a nivelului de oxigen în răspuns la activitatea neuronală. Totuși, se crede că axonii și celulele gliale din materia albă pot utiliza mai mult oxigen în timpul activității cerebrale. Cercetătorii explorează acum legătura dintre semnalele din materia albă și procesele din materia cenușie. Cu toate acestea, această constatare deschide noi orizonturi în înțelegerea funcționării creierului uman și pune bazele pentru cercetări ulterioare în acest domeniu.
