Progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale au intensificat dezinformarea online și au facilitat creșterea cenzurii și supravegherii guvernamentale. Această tendință reprezintă o amenințare semnificativă la adresa drepturilor omului, conform unui raport publicat recent de o organizație non-profit din SUA și citat de Reuters.
Libertatea globală pe internet a înregistrat a 13-a scădere consecutivă, iar țările precum China, Myanmar și Iran se numără printre cele mai afectate în raportul “Freedom on the Net”, care evaluează situația în 70 de țări. Raportul a subliniat riscurile legate de accesul facil la tehnologia AI.
Inteligența artificială oferă guvernelor posibilitatea de a “îmbunătăți și rafina cenzura online”, facilitând astfel reprimarea digitală și accelerând procesul de supraveghere, creare și răspândire a dezinformării. Aceasta este concluzia raportului anual al Freedom House.
Michael J. Abramowitz, președintele Freedom House, a avertizat asupra faptului că AI poate amplifica criza drepturilor omului online, consolidând cenzura, supravegherea și dezinformarea.
Estimările sugerează că conținutul generat de AI ar putea reprezenta peste 99% din întregul conținut de pe internet în viitorul apropiat, punând presiune suplimentară asupra sistemelor de moderare a conținutului, care deja luptă să facă față valului de dezinformare.
Răspunsul guvernelor la această problemă a fost lent, cu puține țări care au adoptat legislație pentru utilizarea etică a AI, în timp ce au continuat să promoveze tehnologiile de supraveghere bazate pe AI, precum recunoașterea facială, sub pretextul securității naționale.
Raportul Freedom House a constatat că tehnologiile AI generative au fost folosite în cel puțin 16 țări pentru distorsionarea informațiilor legate de probleme politice sau sociale într-un interval de timp relativ scurt. Cu toate acestea, numărul real ar putea fi și mai mare decât cel înregistrat.
În plus, în cel puțin 22 de țări, companiile de social media au fost obligate să implementeze sisteme automate de moderare a conținutului pentru a se conforma regulilor de cenzură.
Cu peste 65 de alegeri naționale programate în viitorul apropiat, inclusiv în țări precum Indonezia, India și Statele Unite, dezinformarea poate avea consecințe serioase, mai ales că deepfake-urile sunt deja prezente în diverse locuri din lume.
Karen Rebelo, redactor-șef la BOOM Live, o organizație de verificare a informațiilor cu sediul în Mumbai, a subliniat că AI aduce un nivel de sofisticare și scalabilitate în răspândirea dezinformării care era inimaginabil anterior, devenind astfel un amplificator al acestei probleme.
Chiar și atunci când deepfake-urile sunt rapid identificate, ele pot submina încrederea publică în procesele democratice, pot determina activiști și jurnaliști să se auto-cenzureze și pot eclipsa informațiile corecte și independente.
Raportul subliniază că imaginile generate de AI pot intensifica polarizarea și alte tensiuni deja existente, putând chiar să încite violența împotriva indivizilor sau comunităților întregi.
Cu toate provocările pe care le implică, tehnologia AI poate aduce beneficii semnificative dacă guvernele implementează reglementări stricte privind utilizarea sa, adoptă legi puternice privind protecția datelor și promovează instrumente eficiente pentru detectarea dezinformării și protejarea drepturilor omului.
Allie Funk, directorul de cercetare pentru tehnologie și democrație al Freedom House, a subliniat că AI, atunci când este utilizată în mod sigur și echitabil, poate ajuta la evitarea cenzurii autoritare, combaterea dezinformării și documentarea încălcărilor drepturilor omului. Aceasta poate fi utilă, de exemplu, în verificarea faptelor și analizarea imaginilor din satelit.
