PUBLICITATE

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Nord contra Sud, sărăcie contra bogăție – Criza din zona euro reapare și adâncește diviziunile

Statele membre ale UE sunt în prezent în dezacord cu privire la noile reguli privind datoria. În timp ce Germania susține reguli stricte, Franța, Italia și Spania doresc să negocieze mai multă flexibilitate pentru investiții. Această dezbatere divide UE – iar semnele arată că se îndreaptă spre un eșec.

Politicienii de vârf au călătorit într-un loc care este considerat un simbol al eșecului. S-au întâlnit la Cidade da Cultura, o colecție de săli pentru concerte și expoziții la periferia orașului spaniol Santiago de Compostela.

Complexul pare să fi crescut din pământ, acoperișurile sale sunt curbate ca niște dealuri, iar fațadele sunt făcute din piatră naturală. Este o priveliște impunătoare, dar mulți spanioli consideră “Orașul Culturii”, deschis în 2011, un dezastru: complexul a costat de patru ori mai mult decât s-a planificat – și totuși nu a fost niciodată complet finalizat. Un operă planificată lipsește și astăzi.

Așadar, la Santiago de Compostela, orașul vechi de pelerinaj, miniștrii europeni ai economiei și finanțelor au discutat despre viitor în weekend. O mare întrebare a fost: în baza căror reguli vor putea cheltui guvernele lor bani și împrumuta bani în următorii ani?

Aceasta este una dintre cele mai importante dezbateri din UE. Și una dintre cele mai emoționale. Există riscul să redeschidă vechile răni din perioada crizei euro: între state bogate și sărace, între Nord și Sud, între cei care doresc să economisească și cei care consideră austeritatea periculoasă.

În Spania, discuțiile s-au concentrat asupra unei reforme ample a Pactului de Stabilitate și Creștere. Acesta prevede că statele membre ale UE trebuie să limiteze deficitul la trei procente din produsul intern brut și îndatorarea la 60 la sută. După debutul pandemiei, Bruxelles-ul a suspendat acest pact.

Începând din 2024, acesta urmează să fie repus în aplicare, dar într-o formă modificată. Comisia Europeană și mai multe state doresc relaxarea regulilor, printre care se numără Franța, Italia, Spania și Grecia. Altele insistă asupra unor reguli stricte, cum ar fi Germania, Austria și Țările de Jos.

La Cidade da Cultura, toți au discutat împreună. Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, un italian, a îndemnat la grabă. “Avem nevoie urgentă de noile reguli”, a spus el. Gentiloni a menționat ca justificare șocurile pe care le-a experimentat Europa, mai întâi pandemia, apoi atacul Rusiei asupra Ucrainei și prețurile ridicate la energie. Într-o astfel de situație, a considerat el, statele au nevoie de “spațiu pentru investiții”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a avut o opinie similară. “Europa trebuie să investească în tehnologiile verzi și digitale”, a spus ea. Și ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a asigurat că acordă o mare importanță finanțelor publice sănătoase, dar crede că Europa trebuie să investească pentru a rămâne competitivă la nivel internațional. Sunt fraze pe care probabil că ministrul german al finanțelor, Christian Lindner, nu le-a auzit cu plăcere.

În cadrul Pactului se discută despre tehnologii viitoare. Reforma Pactului de Stabilitate și Creștere sună abstractă și tehnică, dar în final este vorba despre modul în care țările europene își gestionează bugetele și abordează financiar marile provocări ale viitorului. Acum, accentul cade pe alte probleme decât cele din timpul crizei euro.

Atunci, se discuta mult despre beneficiile sociale, cum ar fi în Grecia. Acum, accentul se pune mai ales pe tranziția prietenoasă cu mediul înconjurător a economiei, cercetarea în domeniul inteligenței artificiale și, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, modernizarea armatelor. Din acest motiv, spun surse din interior, tonul discuțiilor aici la Santiago de Compostela nu este la fel de aspru ca în timpul negocierilor din perioada post-2010.

Deci, cât de departe sunt cele două tabere – una condusă de Germania și cealaltă de Franța? Adică, grupul care cere economisire și cel care vrea să cheltuiască mai mulți bani? Când Lindner este întrebat despre acest lucru la Santiago de Compostela, râde și răspunde: “Unii spun așa, alții spun altfel.” Apoi, el adaugă vag: Există încă multe de discutat între guverne.

În discuții confidențiale, oficialii din alte state membre ale UE – atât din Nord, cât și din Sud – au fost mai direcți în fața WELT. Se spune că negocierile sunt complet blocate. Se trebuie să se ia în calcul că în acest an nu va exista un acord privind noile reguli de datorie. Vechile litigii dintre Nord și Sud rămân aproape neschimbate.

Nimeni nu vrea să vadă eșecul negocierilor. Deoarece, în acest caz, vechile reguli ar intra din nou în vigoare începând cu 2024. Dar acestea nu au funcționat niciodată corect. Multe state le-au ignorat pur și simplu. Și UE nu le-a pus niciodată în aplicare. Din momentul introducerii Pactului de stabilitate și creștere acum mai bine de 25 de ani, Comisia a inițiat 37 de proceduri împotriva țărilor care au acumulat prea multe datorii. De 37 de ori, lucrurile s-au încheiat fără consecințe.

De aceea, Bruxelles-ul cere acum o nouă structură regulatoare. Valorile cunoscute – trei procente pentru deficite, 60 la sută pentru datorie – rămân valabile. Cu toate acestea, Comisia dorește să abordeze mai flexibil modalitatea de reducere a sarcinii.

Germania nu dorește să impună reguli unitare la nivel european și preferă să negocieze “traiectorii individuale” pentru reducerea datoriilor cu fiecare țară în parte, luând decizii pe caz, așa cum le numește. Acest lucru ar oferi instituției mult mai multă flexibilitate politică.

Germania nu este de acord cu această abordare și dorește să limiteze puterea Comisiei și să impună reguli obligatorii pentru toate statele membre ale UE. Conform planurilor din Berlin, guvernele ar trebui, de exemplu, să se asigure că creșterea cheltuielilor este mai mică decât creșterea economică în condiții normale. Germania propune o diferență de un procent între cele două rate.

Franța se teme că economisirea excesivă ar putea avea consecințe negative asupra creșterii economice. Lindner și Le Maire oferă adesea publicului un spectacol al unității franco-germane, dar nu în Santiago de Compostela și nu în ceea ce privește problema datoriilor.

S-ar putea să fie din cauza faptului că Franța depășește cu mult limitele Pactului de Stabilitate și Creștere. Rata datoriei țării este mai mare de 110%. În total, conform Comisiei, douăsprezece state membre ale UE depășesc ținta de 60%. Aici se include și Germania. Cu toate acestea, în Cidade da Cultura din Santiago de Compostela, Lindner anunță cel puțin că Berlinul va respecta propriile recomandări și va reduce cota.

In aceasta saptamana:

spot_imgspot_imgspot_img

stirile continua

Mai mult

    Six-pack sau păr pe cap? Un jurnalist britanic a slăbit 6 kg în 4 săptămâni și și-a schimbat complet look-ul

    Harry Wallop a slăbit 6kg în doar 4 săptămâni. Jurnalistul Harry Wallop și-a asumat o provocare la 50 de ani. A...

    Fanii PSG au distrus Parisul după meciul cu Arsenal: Zeci de suporteri au fost arestați

    PSG s-a calificat în finala Champions League. PSG a învins-o pe Arsenal cu 3-1 la general. PSG va juca împotriva celor...

    Alegerile prezidențiale 2025 intră în faza decisivă. Cum se conturează scena politică înainte de turul II

    Primarii PSD din Arad și Buzău îl susțin pe N. Dan pentru prezidențiale. Simion a plecat la jumătatea unui interviu...

    Cătălin Predoiu oprește transmisiunile live ale ședințelor de guvern și interzice jurnaliștii în sală

    Predoiu a ținut azi prima ședință de guvern după ce a preluat interimatul. Predoiu nu mai vrea transmisiuni live și...

    Donald Trump amenință cu sancțiuni dacă Rusia și Ucraina nu accepta armistițiul necondiționat de 30 de zile: „SUA și Europa rămân angajate în obținerea...

    Trump a anunțat pe Truth Social că negocierile dintre Rusia și Ucraina continuă, iar Statele Unite și europenii urmăresc...

    LIVE UPDATE. Război în Israel, ziua 581. Israel a lansat unul dintre cele mai intense atacuri aeriene asupra Hezbollah

    Israelul a lansat 14 atacuri aeriene intense în regiunea Nabatieh din sudul Libanului, conform surselor libaneze și armatei israeliene. Loviturile...

    LIVE UPDATE. Război în Ucraina, ziua 1.171. Rusia a încălcat propriul acord de încetare a focului de peste 700 de ori, acuză Ucraina

    Rusia a declarat un armistițiu unilateral de trei zile pentru a marca Ziua Victoriei, dar Ucraina a raportat 734...

    SONDAJ – Mai vrei ca partidele și oamenii lor să conducă România? VOTEAZĂ AICI / SONDAJ ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC – Aleph News...

    SONDAJ – Mai vrei ca partidele și oamenii lor să conducă România? Votează cu DA sau NU la...

    Cum arată scena politică după primul tur al alegerilor prezidențiale 2025: PSD dă semnalul că îl susține pe George Simion

    Crin Antonescu a spus că Nicușor Dan face parte din tabăra „securistoizilor”. Sorin Grindeanu: Alegerile sunt, în primul rând, despre...

    OZN-urile există, susține o nouă anchetă declasificată

    Expert în gestionarea crizelor, Sylvain Maisonneuve publică o carte despre OZN. Un fenomen pe care nu-l putem explica, susține un...

    Trump a reacționat la vestea alegerii primului Papă american: „E o mare onoare pentru țară”

    Donald Trump a felicitat Cardinalul Robert Francis Prevost pentru alegerea sa ca prim papă american. Prevost a adoptat numele de Leon...

    Cine este noul Papa? Robert Francis Prevost, cardinal american, a luat numele de Leon al 14-lea

    Suveranul Pontif va conduce acum Biserica Catolică, cu cei 1,4 miliarde de credincioși din întreaga lume. Robert Francis Prevost a...

    Popular

    spot_imgspot_imgspot_imgspot_img