Pete Best a cantat la tobe in formatia The Beatles intre 1960-1962. A fost dat afara din trupa de Paul McCartney, John Lennon, George Harrison si de managerul lor, Brian Epstein, cu doar cateva luni inainte ca trupa sa devina cel mai mare fenomen muzical de pe planeta.
Pete Best locuieste acum in Liverpool si este in continuare muzician activ.
Alex Musat, unul dintre cei mai buni tineri tobosari romani si mare ascultator de Beatles, a avut onoarea de a-l intervieva pe Pete Best, un tobosar cu o cariera exceptionala si un om care a fost, la propriu, la doar cateva luni distanta de gloria muzicala mondiala.
Ziare.com publica astazi interviul lui Alex Musat cu Peter Best, o discutie in care un tanar tobosar dintr-o tara de dupa cortina de fier il provoaca la un dialog pe unul dintre cei care au reprezentat fundatia celui mai mare fenomen al muzicii contemporane, The Beatles.
Domnule Best, v-am urmarit cariera inca din primii ani ai adolescentei. Limbajul dumneavoastra de tobosar este impresionant si am senzatia ca va ghidati muzical dupa principiul “less is more”. Cum v-au afectat schimbarile muzicii de-a lungul anilor? Credeti ca tobosarii din ziua de astazi se concentreaza mai mult pe viteza decat pe a-si forma stilul propriu?
Nu stiu ce sa zic despre ‘less is more”, dar convingerea mea este ca tobosarul, ca de altfel si restul muzicienilor, ar trebui sa cante in spiritul piesei, al cantecului, al stilului. Faceti melodia memorabila, nu este despre voi! Gusturile mele muzicale sunt destul de electice, asa ca absorb multe influente si da, mi-am schimbat modul in care cant.
Dupa ce ati fost exclus din formatia The Beatles, ati evitat sa cantati in public timp de peste doua decenii. Ati ajuns din nou pe scena, in spatele tobelor, abia in 1988. A fost o provocare aceasta revenire pe scena, sau procesul a fost mult mai usor?
Daca as fi ramas un barbat singur, mi-as fi vazut in continuare de muzica, dar a aparut familia si am fost nevoit sa ma ocup de altele, asa ca am lasat muzica in urma pentru o vreme. Da, am urcat din nou pe scena in 1988. Ei bine, a fost ca mersul pe bicicleta! Stiam ce asteptari au si speram ca le-am indeplinit asteptarile. Am fost destul de sceptic in privinta spectacolului. M-am tot intrebat daca celor din public le va placea sau nu. Din fericire, le-a placut.
Industria muzicala poate fi dura, neiertatoare. De multe ori este nevoie de mai mult decat talent si munca grea pentru ca un muzician sa ajunga sus. Sanatatea mintala a muzicienilor nu este, din pacate, un subiect prea discutat, cu toate, probabil, majoritatea muzicienilor se confrunta cu crize existentiale si financiare in timpul carierei. Cum a afectat plecarea intempestiva din The Beatles dragostea dumneavoastra pentru muzica, pentru tobe? Care este sfatul dumneavoastra pentru muzicienii care se confrunta cu aceste probleme?
Aceasta este o intrebare foarte buna care nu mi-a mai fost pusa pana acum! Industria muzicala este de-a dreptul brutala, asa este. Dar oamenii trebuie sa isi aminteasca ca este doar o afacere odata ce treci de o anumita linie, de un anumit nivel. Talentul si munca da, conteaza, dar e nevoie de ceva noroc.
Excluderea mea din The Beatles, aveam sa descopar ulterior, nu ar fi trebuit sa fie posibila, pentru ca noi, trupa, eram parteneri egali, iar Brian Epstein era angajatul nostru. Dar eram tanar si nu intelegeam aceste complexitati in afaceri atunci. Ce-a fost, a fost.
Momentul indepartarii mele din Beatles a fost unul foarte greu, pentru ca mi-am pierdut cei mai buni prieteni si am suferit ceva timp din punct de vedere financiar. Cu toate astea, trebuie sa te ridici de jos, sa te scuturi si sa mergi mai departe. Nu realizezi nimic stand pe loc.
Despre muzica… nu mi-am pierdut niciodata dragostea pentru tobe. Inca le iubesc. Sfatul meu pentru muzicieni: studiati, studiati, studiati si incercati sa va creati prorpiul stil. Si fiti puternici!
Perioada in care Beatles a cantat la Hamburg, la inceputul anilor ’60, a fost o experienta esentiala pentru The Beatles. Cantati atunci in fiecare zi cateva ore bune. V-a ajutat aceasta perioada, v-ati imbunatatit “vocabularul” la tobe, si, daca da, cum?
Perioada Hamburg ne-a ajutat pe toti cei patru Beatles. Opt ore pe seara, sapte seri pe saptamana pe scena… Am cantat intruna. A fost ceva excelent pentru noi, un super-antrenament. Am incercat lucruri noi, stiluri noi, ritmuri si sunete noi, si totul pe scena, in fata publicului. Reactiile oamenilor ne-au ajutat enorm, intelegeam daca ceva din ce faceam e ok sau nu, Da, Hamburg ne-a facut intr-adevar pe toti mult mai buni.
La aproape 79 de ani, sunteti inca activ si cantati in intreaga lume cu The Pete Best Band. Cum va simtiti atunci cand cantati piese din anii de inceput ai Beatles acum, aproape 60 de ani mai tarziu?
Ma simt excelent. Nu m-am apucat de cantat ca sa ajung celebru. Am inceput sa cant pentru ca iubeam muzica si inca o iubesc. Imi place faptul ca muzica mea bucura oamenii, ca publicul e interesat de mine si de ce am facut si ce fac inca. Sunt foarte recunoscator pentru oportunitatile pe care mi le-a oferit viata. Ma simt binecuvantat.
Ani de zile, desi Romania a fost un stat comunist, vinyluri cu Beatles, inclusiv inregistrari timpurii, precum cele Polydor cu Tony Sheridan, au tot circulat pe piata neagra de-a lungul anilor ’70 si ’80. Cu toate astea, niciun fost membru al formatiei Beatles nu a cantat vreodata in Romania, asa ca nu am apucat sa pun niciodata aceasta intrebare unui Beatle. As vrea sa va intreb, deci: care este sfatul unui muzician ca dumneavoastra pentru tinerii tobosari de astazi, cei care va descopera muzica pentru prima data?
Sfaturile mele: bucura-te de muzica. Apoi copiaz-o. Apoi fa-o mai buna.
