O controversă a scindat spațiul public în ultimele zile și a stârnit reacții puternice în rândul intelectualilor, după ce o comisie condusă de Ioan Aurel Pop l-a notat cu 7,3 pe specialistul în istoria religiilor Eugen Ciurtin într-un concurs pentru conducerea institutului cu același nume, la înființarea căruia Ciurtin a contribuit ca membru fondator.
Noul șef al Institutului Religiilor ar urma să fie scriitorul și arheologul Cătălin Pavel, cooptat în institut de Ciurtin și care ar fi obținut 9,45, conform spuselor istoricului.
Radu Vancu, un apropiat al lui Ciurtin și Pavel a catalogat situația ca fiind o ”mizerie”.
Disputa Ciurtin-Pop datează încă din 2024, atunci când Eugen Ciurtin l-a înfruntat public pe Ioan Aurel Pop, care la vremea respectivă conducea Academia Română și a vrut să comaseze Institutul Religiilor, fapt care a stârnit un val puternic de solidaritate publică cu Eugen Ciurtin.
Ciurtin declara în 2024 pentru Radio România Cultural că nimeni din Institutul de Istorie a Religiilor nu a fost informat cu privire la decizia de comasare a lui Ioan Aurel Pop, contrazicându-l public pe acesta care susținea că a discutat cu fiecare institut în parte și invoca niște ”nevoi interne de reorganizare, pentru mai buna situare a cercetării ştiinţifice, în acord cu ceea ce se întâmplă pe plan european şi mondial”.
Ciurtin a reacționat dur în 2024 împotriva desființării institutului pe care l-a fondat alături de alți cercetători începând cu anul 2022 și al cărui prim director a fost Andrei Pleșu. În argumentarea sa istoricul a subliniat tocmai caracterul unic al instuției care urma să organizeze Congresul mondial al Istoriei Religiilor din 2026.
Alături de Ciurtin și împotriva desființării Institutului de Istorie al Religiilor ca entitate juridică au fost atunci zeci de personalități din spațiul public, iar artistul Dan Perjovschi a ilustrat episodul în stilu-i caracteristic.
Concursul pentru conducerea Institutului pentru Istoria Religiilor
În 4 noiembrie, Eugen Ciurtin anunța, într-o postare pe Facebook, că a obținut 7,3 la concursul prezidat de Ioan Aurel Pop, în timp ce arheologul Cătălin Pavel, pe care l-a numit ”mercenar”, a obținut 9,45.
De precizat și că mandatul lui Eugen Ciurtin expirase în 31 mai 2026, iar la concursul anterior pentru conducerea institutului, anunțat de Academia Română în aprilie, nu s-a înscris niciun candidat. Acesta a fost reorganizat în toamnă.
Ciurtin a declarat că în timp ce institutul a funcționat fără consiliu științific aproape jumătate de an, după ce i-a expirat mandatul de conducere, academia a considerat oportun să scoată la concurs postul chiar în timp ce avea era în desfășurare Congresul Mondial de Istorie a Religiilor (Religions 360) pe care Ciurtin îl organizase la București.
El a criticat dur numirea arheologului Cătălin Pavel, pe care chiar Ciurtin l-a cooptat în echipa institutului, conform spuselor acestuia, în funcția de director interimar. Ciurtin l-a acuzat pe Pavel că ”din primul minut de mandat s-a năpustit asupra organizatorilor Congresului (…) în cârdășie cu afinii și amicii unei canalii bune la toate, Mihai Neamțu”:
- ”La 10 august 2026 a fost numit interimar un poet, prozator, arheolog, ½ normă CȘ III în Institut, cumulard (Institutul de Statistică folosește acest cuvânt din Eminescu) în provincie, care nu știu dacă ar trece un examen simplu despre întreaga activitate a Institutului (nu acoperă nici 2 ani din 20), Cătălin Pavel. Mercenar disponibil, din prima oră (literalmente: din primul minut) de mandat interimar s-a năpustit asupra organizatorilor Congresului la care nu a binevoit să propună de altfel nimic. Nu aflaserăm că „Toate greșelile care se pot face” (proză a sa pe care n-am parcurs-o) urma să țină loc de plan managerial. În cârdășie cu afinii și amicii unei canalii bune la toate, Mihai Neamțu, dacă vă spune ceva precis acest nume. Și a tuturor celor care vor anihilat domeniul de cercetare. I-am portretizat de altfel într-un interviu și mai recent”.
Cătălin Pavel nu a avut nicio reacție în spațiul public în urma acuzațiilor lui Eugen Ciurtin și nici n-a răspuns solicitării G4Media de a transmite un punct de vedere pe acest subiect.
Nici Eugen Ciurtin nu a răspuns solicitării G4Media de a transmite un punct de vedere. Vom publica reacțiile celor doi istorici dacă aceștia le vor transmite redacției.
Reacțiile din spațiul public
În schimb, au existat numeroase reacții în spațiul public, iar postarea scriitorului Radu Vancu, care de-a lungul anilor a avut cuvinte de laudă pentru ambii istorici implicați, Eugen Ciurtin și Cătălin Pavel, și a descris situația de față ca fiind ”o mizerie”, a devenit virală.
- Ce mizerie, ce indescriptibilă mizerie: Eugen Ciurtin a fost eliminat de la conducerea Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române. Fondat de el, ținut în viață de el, făcut vizibil la nivel internațional de munca lui.
Iar acum, comisia condusă de Ioan-Aurel Pop l-a notat cu 7,3. Pe cel mai titrat istoric al religiilor pe care-l are România acum.
Eugen, ceea ce comisia n-a știut să vadă vedem noi toti. Am văzut cu toții ce congres fabulos ai reușit. Printre cele mai mari & consistente din Europa din întreaga istorie a disciplinei. Am văzut cum ai inventat din nimic două publicații academice al căror scholarship e respectat la nivel mondial, Archaeus & Studia Asiatica. Am văzut cum ai făcut ediții critice care au salvat de la uitare pe primul nostru orientalist major, Constantin Georgian. Am văzut cum ai salvat manuscrise Eliade & ai proiectat ediția critică Eliade.
Și acum vine această mârșăvie – Academia Română ar trebui să intre în pământ de rușine. Dacă ar ști ce e aia rușine.
De precizat însă că cele aproape 200 de comentarii de la postarea lui Radu Vancu îl critică dur, în majoritate, pe Ioan Aurel Pop și nu pe Cătălin Pavel. Altele sunt de solidaritate cu Eugen Ciurtin. Pop este criticat pentru direcția ultranaționalistă a Academiei Române sub conducerea sa și din cauza promovării unor figuri controversate.
Și Vladimir Tismăneanu a criticat decizia comisiei prezidată de Ioan Aurel Pop vorbind despre ”eliminarea” lui Ciurtin și a reamintit mai multe decizii controversate ale Academiei Române spunând că instituția ”nu se dezminte”:
- ”Academia Romana nu se dezminte. Trei noi ispravi revelatoare pentru “ cel mai inalt for”. O comisie condusa de neoprotocronistul Ioan Aurel Pop l-a “eliminat” pe Eugen Ciurtin de la conducerea Institutului de Istoria Religiilor. Profesoara Marta Petreu n-a trecut la vot pentru primirea ca membru-corespondent. A fost ales membru de onoare profesorul Adrian-Paul Iliescu, coautor si garant “stiintific” al productiilor din inchisoare ale Varanului. Halal onoare! Vivat Academia!”
George Gima, vicepreședintele Comisiei de cultură a Camerei Deputaților a făcut o retrospectivă a disputei și a transmis că Bucureștiul a găzduit ”unul dintre cele mai importante congrese internaționale dedicate istoriei religiilor”.
Gima amintește în postarea de duminică faptul că Academia i-a răspuns lui Ciurtin la contestație spunând că acesta nu invocă nelegalitatea concursului, ci îl defăimează pe Pop:
- ”Din răspunsul publicat de cercetător aflăm că instituția consideră că acesta nu a invocat încălcări procedurale sau motive concrete de nelegalitate, ci a formulat aprecieri personale la adresa comisiei. Documentul conține inclusiv un avertisment privind posibila răspundere juridică pentru defăimare. Există însă un pasaj care merită citit cu atenție. Academia afirmă că participarea candidatului la probele concursului este, în sine, o dovadă a corectitudinii procedurii. Mi se pare un argument cel puțin straniu pentru o instituție al cărei prestigiu se sprijină tocmai pe rigoare și argumentație. Participarea la un concurs nu poate ține loc de explicație privind modul în care a fost evaluat un candidat.
Gima amintește și că simplul fapt că Ciurtin are o activitate recunoscută la nivel internațional nu înseamnă că acesta poate primi automat un nou mandat de manager:
- ”Un concurs presupune și evaluarea competențelor manageriale, iar comisia poate avea argumente pentru punctajul acordat. Dar tocmai de aceea ar fi important să le cunoaștem. Să știm cum a fost evaluat proiectul managerial, ce criterii au cântărit și cum a fost justificată nota finală.
Gima a transmis public și că va discuta cu reprezentanții Academiei Române pentru a clarifica situația:
- ”Voi discuta cu reprezentanții Academiei, voi face solicitări instituționale pentru a clarifica toate aceste lucruri și voi încerca să contribui la ridicarea perdelei de opacitate care sufocă uneori instituțiile și oamenii din interiorul acestora. Cercetarea românească are deja suficiente probleme de finanțare, infrastructură și resurse umane. Ar fi bine ca instituțiile care ar trebui să o sprijine să nu îi mai adauge și altele”.
Cine sunt Eugen Ciurtin și Cătălin Pavel
Scriitorul Cătălin Pavel este un reputat arheolog conform informațiilor furnizate de Humanitas, editura unde a publicat mai multe volume.
Pavel a urmat studii doctorale și postdoctorale la Oxford (Hertford College), Paris 1 Panthéon- Sorbonne, Institutul Arheologic Albright din Ierusalim, Universitatea din Hamburg și Colegiul Noua Europă din București. A participat la săpături arheologice în țară, în Germania, Franța, Anglia, Maroc, Israel și în special în Turcia (la Milet, Gordion și, în 2005–2010, la Troia).
A predat arheologie, artă clasică și teme arheologice în literatură în București, Cluj și Atlanta, iar în prezent este conferențiar universitar la Universitatea „Ovidius“ din Constanța, unde coordonează doctorate și conduce săpăturile arheologice ale universității în Cetatea Histria.
Pavel este și poet și prozator: Volume de poezie: Altera Pars (ATU, 2012, Premiul de debut „Mircea Ivănescu“ – Artgothica), Tulburarea la ființele vii (Limes, 2014), Doi oameni într-o poză (Limes, 2015), Adagietto (FraACTalia, 2016), Carnetul lui Villard (Vinea, 2021), Contrescarpe (Vinea, 2023).
Romane: Aproape a șaptea parte din lume (Humanitas, 2010, Premiul de debut Bibliofagia/UniCredit; trad. fr. de F. Courriol, La septième partie du monde, Éditions Non Lieu, 2017), Nicio clipă Portasar (Cartea Românească, 2015), Trecerea (Cartea Românească, 2016, Premiul „Ziarul de Iași“, nominalizat la Premiile USR), Chihlimbar (Polirom, 2017, Premiul USR, Dobrogea), Toate greșelile care se pot face (Humanitas, 2022).
Pe de altă parte, Eugen Ciurtin are studii doctorale în istoria religiilor la Paris (École Pratique des Hautes Études, Section des Sciences religieuses, Sorbonne) începând din 2002, precum și studii postdoctorale în indianistică și istoria religiilor (2003-2007) oferite de Agence universitaire de la Francophonie, École Pratique des Hautes Études (Sciences religieuses și Sciences historiques et philologiques), Institut d’Études Indiennes, Collège de France, Centre national de la recherche scientifique – UMR 7529 „Mondes iranien et indien” și Fondation de la Maison des Sciences de l’Homme, conform unui profil realizat de România Actualități.
A fost de asemenea bursier al Institutului Boltzmann pentru problematica religioasă a integrării europene, apoi oaspete al Rectorului la Colegiul Noua Europă. Institut de studii avansate din București (2001, 2006-2007).
Discipol al indianistului francez Arion Roșu (1924-2007), cel mai semnificativ și cunoscut indianist de origine română după Mircea Eliade, este membru fondator al Asociației române de istorie a religiilor, membră a European Association for the Study of Religions, din 2002, și a International Association for the History of Religions, din 2005, față de care servește ca reprezentant pentru România (secretar). Editor fondator al Archaeus. Studii de istorie a religiilor / Études d’histoire des religions / Studies in the History of Religions (din 1997, vol. XIV în 2010) și al Studia Asiatica.
Protocronistul Ioan Aurel Pop și falimentul Academiei Române în mandatele sale
Reamintim că protocronistul Ioan Aurel Pop s-a remarcat la conducerea Academiei Române cu discursuri și acțiuni controversate și printr-un discurs puternic anti-occidental și conservator radical, adept fostelor conduceri din Ungaria și Polonia. Pop i-a luat apărarea lui Mircea Vulcănescu, condamnat pentru crime de război, poziție care a fost folosită de autorități pentru a păstra numele lui Vulcănescu pe diferite edificii, fapt care contravine OUG 31/2002 care condamnă antisemitismul, legionarismul și fascismul.
În 2023, academia condusă de Pop l-a omagiat la centenar pe Bălăceanu Stolnici, despre care CNSAS a arătat că a colaborat peste 25 de ani cu Securitatea, iar în 2024 l-a premiat pe Alex Mihai Stoenescu, colaborator al Securității confirmat în Justiție, fapt care a fost condamnat public de peste 30 de istorici între care Dennis Deletant, Vladimir Tismăneanu, Armand Goșu ș.a.
Jurnalistul Cristian Pantazi semnala în 2024 că un prim semnal al orientării protocroniste și ultranaționaliste a Academiei Române a venit în 2021, atunci când la Congresul studențesc de la Putna, președintele Ioan Aurel Pop a aplaudat alături de Patriarhul Daniel un discurs de tip AUR: „Să ne luăm libertatea înapoi, ca să ne putem lua țara înapoi”.
Unul dintre discursurile aplaudate de Pop spunea că „înaintașii noștri, în vremuri de prigoană, erau mai liberi decât mulți din zilele noastre” și „Să ne luăm libertatea înapoi, ca să ne putem lua țara înapoi”.
Tot în 2024, Academia Română a devenit părtașă la discursul urii, adăpostind extremiști care răspândesc narativele Moscovei, după cum a relatat publicația locală Știrile Transilvaniei citată de G4Media. Astfel, ”Universitatea de Vară Izvoru Mureșului” a fost un eveniment girat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române.
La eveniment au participat politicieni și activiști controversați, inclusiv membri ai partidului extremist AUR, care promovează ideologii naționaliste și anti-maghiare. Printre ei s-au numărat George Simion, Claudiu Târziu, Mihai Tîrnoveanu (un ultranaționalist român cu discurs antimaghiar, inițiator al manifestărilor violente antimaghiare de la cimitirul din Valea Uzului), Vlad Cubreacov (cercetător CESPE, fostul om de casă al KGB-istului Iurie Roșca), Mircia Chelaru (AUR), Cozmin Gușă (filo-rus), Adrian Severin (filo-rus, fost europarlamentar condamnat la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită).
În 2024, în plină ascensiune a discursului extremist, Ilie Bădescu, membru al Academiei Române, a comentat în termeni elogioși victoria lui Călin Georgescu în turul 1 al alegerilor prezidențiale. El i-a luat peste picior pe protestatarii anti-Georgescu: ”e în cale afară de ciudat cât de manipulați sunt tinerii de pe străzi căci resping tendința pro-pace al cărei exponent este Calin Georgescu”. Același Bădescu, un sociolog etichetat protocronist de istoricii Vladimir Tismăneanu și Dorin Dobrincu, a mai spus despre alegerile prezidențiale că ”Soros cu ong-urile și cu milioanele lui s-au izbit de partidul invizibil al pro-familiștilor creștini și al tradiționaliștilor”.
De reamintit că în 2018, 30 de sociologi și cercetători în domeniul științelor sociale criticaseră într-o scrisoare deschisă primirea lui Ilie Bădescu în Academia Română ca membru corespondent. Semnatarii scrisorii își bazau atunci cererea pe trei argumente: renunţarea la etica cercetării ştiinţifice, slaba recunoaştere ştiinţifică naţională şi internaţională şi exprimarea unor opinii în dezacord cu valorile Academiei Române. În zadar însă: Ilie Bădescu a ajuns printre ”nemuritorii” din Academia Română, mai nota jurnalistul Cristian Pantazi în 2024.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
