Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat pe 23 august 1939 la Moscova între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, a avut un impact devastator asupra Europei și a marcat începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest acord de neagresiune a împărțit în secret Europa Centrală și de Est între cele două puteri, stabilind teritoriile de influență și având repercusiuni majore asupra geopoliticii globale. Protocolul adițional secret prevedea împărțirea regiunilor din Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, consolidând astfel controlul sovietic asupra Basarabiei.
„Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare,” a descris istoricul Paul Johnson momentul semnării pactului.
Ca urmare, pe 28 iunie 1940, URSS a emis un ultimatum României pentru evacuarea Basarabiei și nordului Bucovinei, iar trupele sovietice au intrat în aceste teritorii fără luptă. România a cedat fără rezistență, iar Basarabia a fost ocupată de URSS până în 1941, când a revenit temporar în componența României, înainte de a fi recucerită de sovietici după 1944.
Pe 23 august 1944, Regele Mihai I, sprijinit de Blocul Național Democratic, a forțat încheierea unui armistițiu cu Aliații, întorcând armele împotriva Germaniei naziste. „România a acceptat armistițiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite,” a declarat Regele Mihai într-o proclamație radiofonică, semnând astfel sfârșitul colaborării cu puterile Axei și alăturându-se Națiunilor Unite.
Acest act a scurtat Războiul Mondial cu aproximativ șase luni și a prevenit pierderi semnificative de vieți. Totuși, armistițiul a avut și consecințe dramatice, inclusiv capturarea a peste 170.000 de soldați români și deportarea a peste 70.000 de români în URSS.
În urma reorientării geopolitice, Regele Mihai I a fost decorat cu Ordinul Victoria de către URSS, dar a fost ulterior forțat să abdice. În 2005, a fost onorat de președintele rus Vladimir Putin cu o medalie aniversară, iar în 2011 a primit distincția „The Freedom of the City of London” pentru rolul său în 1944.
De la 23 august 1948, ziua a fost sărbătorită ca „Ziua Eliberării” sub regimul comunist, cu parade și evenimente propagandistice. Comuniștii au transformat aniversarea în manifestări de loialitate față de regimul lui Nicolae Ceaușescu, cu defilări grandioase și portrete ale liderilor comuniști.
După căderea comunismului, 23 august a fost reinterpretată și a fost prezentată ca o lovitură de stat condusă de Regele Mihai. De-a lungul timpului, semnificația zilei a fost supusă multiplelor interpretări și ideologii, rămânând un subiect complex și controversat în istoria contemporană a României.
