

- Vineri, JD Vance, a vorbit la Conferința de Securitate de la München despre anularea alegerilor prezidențiale de la București.
- Scholz: Sunt de acord ca războiul din Ucraina să se termine, suntem de partea Ucrainei.
- Zelenski: Suntem pregătiți să avansăm cât mai repede către o pace reală și garantată.
- Lindsey Graham: Dacă aș nominaliza omul anului ar fi Putin pentru că a întărit NATO.
- Rutte: Sunt optimist, drebuie să cheltuim mai mult pentru apărare.
- Zelenski: Rusia nu vrea pace, nu e pregătită pentru un dialog.
Dezbaterile continuă și astăzi la conferința de securitate de la Munchen. Reacțiile nu întârzie să apară în Europa. Nu înteleg politica administratiei SUA în privința Ucrainei, spune cancelarul german Olaf Scholtz. Securitatea și pacea europeană sunt în joc.
Pe de altă parte Lindsey Graham spune că trebuie să creăm cea mai letală armă a Ucrainei. Dacă Putin se mai leagă de Ucraina vom accesa articolul 5 din NATO care va provoca o reacție NATO. Viitorul Ucrainei încă se discută la Munchen.
Conform acordului 5, dacă un stat membru NATO este atacat, ceilalți membri sunt obligați să vină în ajutorul său. Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istoria NATO, în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, când Statele Unite au primit sprijin din partea celorlalte state membre.
Ce se va întâmpla dacă SUA accesează articolul 5? Ce măsuri trebuie să ia România?
România nu are ce măsuri să ia. Ca să invoce articolul 5, așa cum lasă de înțeles Lindsey Graham, nu întâmplător el a venit la Munchen pentru că este unul dintre cei mai influenți congressmeni republicani. Este, practic, un fel de Viorel Hrebenciuc al Partidului Republican.
Pare a fi etern în Congresul American. Dacă vrei să te înțelegi cu Partidul Republican, cel puțin o bună parte din Partidul Republican, trebuie să vorbești cu Lindsey Graham. El este foarte apropiat și de Donald Trump, l-a susținut și în primul mandat, l-a susținut și acum.
A vorbit chiar în numele administrației Trump, nu numai în numele Congresului American, care este condus de Partidul Republican atât în Senat cât și în Camera Reprezentanților. Deci asta este greutatea lui Lindsey Graham la Munchen.
Înainte de articolul 5 trebuie invocat articolul 4. Articolul 4 arată că dacă un stat NATO se consideră amenințat, trebuie, de exemplu, să existe acea întâlnire, întrunire, consultare a membrilor NATO în ceea ce privește acea amenințare. Dacă amenințarea este reală sau nu. Și ulterior, după invocarea articolului 4, în mod automat, dacă statele convin că un stat NATO este amenințat și se consideră că amenințarea este reală, atunci NATO intervine.
Într-adevăr, în istorie, doar în momentul 11 septembrie, Statele Unite, atacate de Al-Qaeda, au invocat acel articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. Ulterior, lucrurile s-au complicat pentru că NATO, de la înființarea sa, nu este o alianță militară ofensivă, este o alianță militară defensivă. Iar asta spunea și Lindsey Graham în abordarea de astăzi, față în față cu Mark Rutte, care îmbrățișează atitudinea americană vis-a-vis de plângerile europenilor de pe scena de la Munchen.
Lindsey Graham a spus, noi în 2014, când Maidanul, pur și simplu, zdruncina Ucraina, noi, Statele Unite, atunci am făcut acea greșeală că nu ne-am implicat mai mult. Atunci era președintele Barack Obama, Joe Biden era doar vice-președinte al Statelor Unite și administrația Obama n-a considerat atunci că amenințareq cea mai importantă vine din Rusia.
Chiar au fost ulterior discuții în administrația americană despre acea greșeală făcută de Obama. Graham a spus așa: noi atunci trebuia să ajutăm din punct de vedere economic Ucraina și gândiți-vă că dacă în 2014 noi am fi acceptat Ucraina în NATO, în mod automat Putin n-ar mai fi putut să atace Ucraina pentru că ar fi atacat Alianța Nord-Atlantică însăși. Asta spune și acum și asta oferă ca garanție de securitate.
Cam asta au spus liderii americani și Marco Rubio și JD Vance în întâlnirile de azi pe care le-au avut, asta e cea mai importantă garanție pe care în acest moment Statele Unite o oferă securității Ucrainei. Dacă Putin va mai acționa militar în Ucraina Ucraina în mod automat va intra în NATO și Putin riscă un război cu NATO. Asta este varianta americană.
Pare că Europa nu are o variantă pentru a oferi securitate Ucrainei. Zelenski pare puțin cam disperat, a avertizat astăzi statele Uniunii Europene că și ele sunt potențiale ținte ale unei invazii militare ruse. Bineînțeles că statele Baltice, Suedia, Danemarca spun că au populațiile speriate că, într-adevăr, și-au crescut alocările din PIB, dar în acest moment nu există un leadership european care să vină cu soluții concrete la aceste discuții pe care Statele Unite le poartă cu administrația Federației Ruse pentru a rezolva războiul din Ucraina.
Zelenski a venit pe scenă și a spus că Uniunea Europeană trebuie să-și formeze propria armată. De aici au degenerat discuțiile pentru că fiecare stat are o variantă proprie despre cum ar trebui să acționeze și să se înființeze și să fie comanda acestei armate europene.
Nu există o idee comună până acum, tocmai de aceea Uniunea Europeană și statele europene se simt descoperite în această situație cu Ucraina. Nu au nici ele soluții și, într-adevăr, așa cum a spus Mark Rutte, ar putea să fie depășite de aceste discuții care se poartă între administrația Trump și administrația Putin.
Aceasta este pentru că Uniunea Europeană, în acest moment, este slăbită din punct de vedere militar și tot timpul când a fost vorba de conflicte militare s-a bazat pe ajutorul Statelor Unite, atât independent cât și ca parte a NATO.
De ce România nu a avut un reprezentant să ia cuvântul pe scena de la Munchen?
De foarte mulți ani România nu are un reprezentant care să vină în town hall-ul de la Munchen. De exemplu, va vorbi Ministrul de Externe al Germaniei, va vorbi Ministrul de Externe Radosław Sikorski al Poloniei, va vorbi Barrot, care este Ministrul de Externe al Franței, va vorbi Secretarul de Stat, Șeful Diplomației Britanice, sunt până și Georgia și Slovenia acolo, și președintele Cehiei este acolo. Sunt foarte mulți polonezi, chiar și moderatorii, o parte din ei, țin de Polonia.
Noi avem această problemă în Ministerul de Externe pentru că nici pe vremea lui Bogdan Aurescu, nici pe vremea lui Odobescu, nici măcar acum pe vremea lui Emil Hurezeanu, diplomația română n-a reușit să acceadă pe podiumul principal de la Munchen. Într-adevăr, au fost fizic acolo, dar doar au fost, puteau să fie ca ziariști, adică au pur și simplu niște badge-uri și au niște întâlniri bilaterale. Este acolo și Ministru Apărării, Angel Tîlvăr, care discută cu omologul său din Luxemburg.
Este această deprofesionalizare, care se vede acum foarte clar, a diplomatiei românești și cumva a leadership-ul politic românesc. România a fost dată ca exemplu negativ în Uniunea Europeană și ca parte a Uniunii Europeane care își părăsește valorile democratice. Nici măcar presa internațională nu a preluat nicio poziție din partea României, deși România a fost laitmotivul discursului lui J.D. Vance, pentru că noi nu avem leadership politic credibil care să se impună în fața liderilor europeni.
Nu avem nici măcar președinte al României în exercițiu, avem un președinte interimar, iar premierul României, care totuși e în exercițiu, are cu totul altă preocupare. Vrea să fie iubit de TikTok. Ca atare, a reușit azi performanța, chiar în momentul în care se discuta de securitatea europeană și de Ucraina, să își posteze un clip în care el se urcă în copaci ca să salveze propria pisică.
The post Viitorul Ucrainei și al Europei se discută la Munchen. Ciolacu are treburi mai importante: postează pe TikTok appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Matei Sorina