Viitorul european se discută la München. Emil Hurezeanu, Ministrul de Externe: „Avem motive de îngrijorare”

• Scholz: Sunt de acord ca războiul din Ucraina să se termine, suntem de partea Ucrainei.
• Zelenski: Suntem pregătiți să avansăm cât mai repede către o pace reală și garantată.
• Lindsey Graham: Dacă aș nominaliza omul anului ar fi Putin pentru că a întărit NATO.
• Rutte: Sunt optimist, drebuie să cheltuim mai mult pentru apărare.
• Zelenski: Rusia nu vrea pace, nu e pregătită pentru un dialog.

Ești cu ochii pe Conferința de Securitate de la München. Afli că lumea se schimbă rapid, iar Marea Neagră rămâne un punct strategic esențial.

Ministrul de Externe Emil Hurezeanu, prezent la Conferinţa internaţională de securitate de la München
sublinează necesitatea unei prezențe NATO puternice la Marea Neagră. Hurezeanu a avut întrevederi cu oficiali din Europa, Turcia, Egipt, dar și cu opoziția belarusă și veterani ucraineni.

„Avem toți motive serioase de îngrjorare pentru că e o lume în schimbare precipitată”, spune ministrul Emil Hurezeanu, după întâlnirea cu Keith Kellogg, reprezentant special al președintelui Trump pentru conflictul Ucraina – Rusia.

De ce România n-a avut un reprezentat care să ia cuvântul – pe scena principală de discuții de la München?

Emil Hurezeanu, Ministrul de Externe: „În diversele tipuri de discuții pe scena principală iau cuvântul președinți, premieri, foști președinți, foști premieri. N-a fost cazul pentru că țara noastră nu a fost reprezentată la acest nivel.

Având în vedere amplitudinea crizelor actuale, accentul principal al conferinței fiind multipolarizarea, având în vedere prezența mai multor reprezentanți ai administrației Trump, Secretarul de Stat Rubio, emisarul special pentru Ucraina, generalul Kellog și vice-președintele Vance, de asemenea șefi de state și guverne din mai multe țări europene, atenția principală s-a concentrat asupra acestor figuri, ei au intervenit. Cancelarul Germaniei, miniștrii de externe ai acestor țări, Vance, sunt cei care au vorbit în principal.

Dar dincolo de scena principală, unde sunt discuții în fața sălii, să știți că tot timpul, în alte locuri, au loc discuții. În aceste discuții am participat și eu ca reprezentant al României. Am avut și altfel de discuții cu senatorii americani, republicani, membri ai delegației americane la adunarea parlamentară a Alianței Nord-Atlantice. Am avut discuții cu senatori democrați și cu mai multți miniștrii de externe din întreaga lume”.

Care este pozitia României în ceea ce privește înființarea unei armate europene?

Emil Hurezeanu: „Există un anunț de ultimă oră al președintelui francez, Emmanuel Macron, care invită la Paris, la începutul săptămânii viitoare, liderii statelor membre ale UE. Este foarte posibil să se discute și acolo.

Nu există o apărare europeană efectivă. Există oficii, există agenții, există intenții, există o alianță mai veche, de la începuturile Uniunii Europene, care n-a funcționat tocmai din cauza diferențelor dintre Franța și Germania.

Ceea ce trebuie să facă Europa, mai ales după ultimile declarații ale reprezentanților oficiali americani, este să strângă rândurile, să-și structureze solidaritățile specifice, atitudine politică comună, reacții similare și apărare comună.

Când te gândești că doar Coreea de Sud produce mai multă muniție decât toate țările europene la un loc. Când te gândești că fecare stat european funcționează la nivelul apărării în mod solitar, nu solidar. Cu propriile armamente, cu propriile avioane, propriile sale tancuri, care de multe ori, în exerciții comune europene, nu sunt compatibile. Atunci vedem și care este marea nevoie a unor strategii și tactici comune de apărare”.

Care e pozitia statului român la criticile aduse democrației noastre?

Emil Hurezeanu: „Au fost referințe la alegerile din România anulate anul trecut, la felul cum au fost anulate, pornind de la dovezile serviciilor de informații. Apoi discursul lui JD Vance, care și-a lărgit azimutul incluzând aici situația din Germania și așa-zisele, în viziunea domniei sale, valori europene depășite. O Europă care nu comunică destul cu partidele populiste. Ca să dovedească contrarul, Vance s-a întâlnit cu lidera partiului german AfD, care este principala concurentă a partidelor de mainstream clasice tradiționale social-democrații.

Aceste declarații au fost primite cu surpriză. Majoritatea celor care au intervenit, inclusiv liderii români în comunicate mai succinte, au vorbit despre inadecvarea declarațiilor la realitățile respective.

Revoluția din 1989 a fost pe baza voinței poporului român de a trece la democrația de tip liberal, în paradigma americană, euro-atlantică. Suntem un aliat solid al SUA, cu baze militare printre cele mai importante pentru americani din Europa. România e unul din pilonii securității regionale europene și transatlantice, deci implicit americane, pe flancul estic, alături de Polonia și țările Baltice.

Nu putem decât să le dovedim oficialilor americani că lucrurile nu stau așa cum le-a descris Vance. N-a fost o decizie a serviciilor de informații, bazată pe mărturii sau dovezi șubrede. A fost o decizie a CCR luată în unanimitate.

Există loc pentru mai multe explicații, pentru toate explicațiile, care să vină din partea autorităților. Este nevoie de o strategie de prevenire a repetării unor astfel de acțiuni, manipulări“.

Există motive de îngrijorare privind angajamentele Washingtonului față de regiune?

Emil Hurezeanu: „Există motive de îngrijorare, mai ales semne de întrebare. Ne putem întreba, pe bună dreptate, în ce măsură americanii își regândesc paradigma implicării în Europa și NATO, cum concep o pace în Ucraina, trecând peste capul europenilor și discutând doar cu rușii și ucrainenii.

Astăzi a avut loc și o interveție a președintelui Zelenski la München, care tocmai asta spunea. Că ei vor ca europenii să facă parte din discuțiile de pace, Statele Unite să aibă partener la Bruxelles, nu neapărat la Moscova. Nu se poate încheia o pace fără ca europenii, partenerii principali ai SUA, să fie implicați.

La rândul nostru, pentru că suntem o țară care de la început sprijină Ucraina. Spriină integritatea, suveranitatea, independența acestei țări. Sprijină eforturile pentru o pace justă și durabilă. Tocmai din acest motiv am cerut, de la început. Așa cum am fost parte la eforturile de apărare în fața unui război de agresiune nedrept din partea Rusiei, în ce privește Ucraina, să fim parte și a efortului de reconstrucție și a eforturilor de pace.

Nu avem doar cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina, dar când ne gândim că am cedat 1/4 din apărarea noastră anti-aeriană, din cele 4 sisteme Patriot, am cedat 1 Ucrainei, le antrenăm piloții de F-16, am tranzitat 70 de milioane de tone, probabil, de cereale ucrainene din porturile noastre.

Toate aceste ne fac să credem că Statele Unite își păstrează busola, care este și simbolul NATO, are 4 puncte cardinale fixe, interesele acestei mari națiuni nu pot fi schimbare de la o zi la alta. Prietenii și dușmanii ei sunt cunoscuți de multă vreme. Suntem convinși că trebuie să facem parte în continuare dintre prieteni”.

Ce concluzii aveți după aceste zile? Ce trebuie să facă liderii români?

Emil Hurezeanu: „Liderii români trebuie să aibă poziții unitare, să analizeze cu atenție schimbările majore care sunt acum la început, dar vor interveni în continuare. În săptămânile care vin, după cum vedem, lumea se schimbă de la o zi la alta. Un senator american îmi spunea aseară, într-o reuniune dedicată strategiei la Marea Neagră, că dacă observăm că SUA încep să-și ardă poduri înspre noi, trebuie să procedăm la fel. Trebuie să ne păstrăm partea noastră de punte cu Statele Unite, și chiar consolidată.

Lucrurile se schimbă și în sensul că nu toate declarațiile, pentru unii provocatoare, ale liderilor americani se vor transforma în realități. Ministrul de Externe al Poloniei spunea astăzi că administrația Trump procedează uneori prin ceea ce rușii numesc „Recunoașterea în timpul luptei”. Adică începe lupta și în timpul ei, dacă se observă că anumite lucruri nu funcționează, eforturile se blochează, armata se retrage. El spune că n-ar trebui să fie și metoda Statelor Unite.

Dar noi nu suntem în poziția de a spune ce trebuie și ce nu trebuie. Noi trebuie să analizăm harta, situația din teren, liderii responsabili să găsească consensurile, acolo unde este cazul. Să ne întărim și stabilizăm democrația, să continuăm dialogul democratic în profunzime în societate.

Împreună cu eruopenii, pentru că este singura șansă, și împreună cu ameicanii să sabilim care sunt viitoarele linii de evoluție”.

Credeți că Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea sa?

Emil Hurezeanu: „Absolut. Europa trebuie să ajungă la concluzia asta. De aceea tema conferinței de la München a fost Multipolarizarea. A existat o perioadă de bipolaritate în timpul comunismului când marile puteri nucleare, care își controlau jumătatea de lume, SUA și Uniunea Sovietică își asigurau alianțele și aliații într-un regim previzibil al regulilor contestabile, dar care au asigurat pacea prin descurajare nucleară.

Lumea s-a schimbat dupa 1989 când lumea a început să fie condusă de SUA și de metodele democrației liberale.

Există tot mai multe indicii că democrația liberală cedează locul unei noi formule, mai izolaționiste, care nu țin cont de supremația marilor instituții multilaterale.

Când există mai mulți poli de putere în lume, de exemplu Rusia, China, Brazilia, SUA, și Europa ar trebui să fie un pol. Există o multipolarizare și în interiorul societăților între cei care optează pentru modelele tradiționale care pun la îndoială supremația UE, a regulilor centraliste în defavoarea, cred ei, unor specificități locale. De toate astea trebuie să ținem cont.

Să nu uităm că nu avem un parteneriat mai puternic decât acela cu SUA. Momentan acestea sunt datele pe care trebuie să ne bazăm”.

The post Viitorul european se discută la München. Emil Hurezeanu, Ministrul de Externe: „Avem motive de îngrijorare” appeared first on Aleph News.