Potrivit unui raport al unei organizații de apărare a drepturilor omului, Beijingul coordonează aproape 1.250 de puncte de control polițienești în străinătate, în peste 90 de țări, cu scopul de a reprima disidenții, relatează Politico. Raportul descrie Europa ca fiind o zonă critică, cu sute de birouri polițienești ale Beijingului răspândite în aproximativ două duzini de țări europene, ceea ce, potrivit acestuia, evidențiază încercările tot mai intense ale Chinei de a-și controla diaspora.
Cercetătorii organizației cu sediul în Spania, Safeguard Defenders, au adunat dovezi din surse publice provenite de la Partidul-stat chinez pentru a examina măsura în care diaspora chineză este monitorizată, supravegheată și controlată în întreaga lume. Aceste avanposturi de poliție „acționează ca agenți ai Partidului Comunist Chinez pentru supravegherea comunității și aplicarea legii în străinătate”, potrivit raportului.
Raportul apare într-un moment delicat pentru oficialii europeni din domeniul comerțului. Ditte Juul Jørgensen, șefa departamentului de comerț al UE — care a depus eforturi pentru a echilibra relațiile comerciale cu Beijingul — se va întâlni joi, la Bruxelles, cu viceministrul chinez al comerțului, Ling Ji.
Europa încearcă să mențină un echilibru delicat în relațiile sale cu Beijingul. Legislația UE propusă în ianuarie urmărește să elimine furnizorii chinezi riscanți din industriile cele mai critice ale Europei din cauza preocupărilor legate de securitatea cibernetică, în timp ce dependența de lanțul de aprovizionare și coerciunea politică rămân provocări permanente. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la ceea ce ea a numit sprijinul acordat de China războiului Rusiei în Ucraina, precum și la rapoartele credibile privind instruirea militarilor ruși de către China.
Raportul se bazează pe dezvăluirile inițiale făcute de Safeguard Defenders în 2022, care au identificat peste 100 de facilități în întreaga lume, pe care ONG-ul le-a descris drept avanposturi în străinătate ale aparatului de securitate al Chinei. La acea vreme, raportul menționa că Beijingul a anunțat „primul lot” de „30 de secții de poliție în străinătate, situate în 25 de orașe din 21 de țări”. În urma acestor dezvăluiri, unele guverne au denunțat secțiile de poliție din străinătate ca fiind ilegale, iar altele au demarat anchete penale, a precizat ONG-ul în ultimul său raport. Ca răspuns, Beijingul a susținut că secțiile au fost închise, a adăugat acesta. „Departe de a fi închise, dovezile arată o extindere: astăzi, peste 10 forțe de poliție din cinci provincii chineze acționează prin intermediul unei rețele globale de agenți ai Partidului Comunist Chinez în străinătate”, se arată în noul raport.
Cel mai recent document a fost prezentat în cadrul unei conferințe organizate de Alianța Interparlamentară privind China (IPAC), o reuniune a 52 de parlamentari din diverse partide, provenind din 30 de țări, care militează pentru un răspuns mai coordonat față de Partidul Comunist Chinez. În cadrul evenimentului desfășurat la Haga la începutul acestei luni, factorii de decizie au exprimat numeroase îngrijorări cu privire la ceea ce au considerat a fi amenințări la adresa securității infrastructurii critice, dependențele comerciale și riscurile potențiale generate de un viitor conflict între China și Taiwan, care ar perturba transportul maritim.
Ministerul chinez de Externe și mass-media de stat au calificat anterior IPAC drept un grup „anti-China” și l-au acuzat că răspândește dezinformare și se amestecă în afacerile interne ale Chinei, în special în ceea ce privește Taiwanul. Ministerul chinez de Externe și misiunea sa pe lângă Uniunea Europeană nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la raport. China a negat anterior că ar administra secții de poliție în străinătate și afirmă că nu se amestecă în afacerile interne ale altor țări și că respectă dreptul internațional.
În 2023, un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei a respins termenul de „secții de poliție”, afirmând că „instituțiile au ajutat cetățenii chinezi din străinătate care nu s-au putut întoarce în China din cauza pandemiei să-și reînnoiască permisul de conducere și să efectueze examinări medicale”.
Aceste 1.250 de birouri reprezentau „vârful aisbergului”, potrivit ONG-ului, care a precizat că a adoptat o abordare conservatoare în ceea ce privește cartografierea și corelarea acestora cu sistemul polițienesc chinez. Pentru a fi incluse în numărare, acestea trebuiau să fie conectate oficial la poliția sau parchetele din China și să existe dovezi din surse deschise privind activitățile lor în străinătate, a declarat autoarea raportului, Laura Harth. Acest lucru a însemnat că operațiunile mai ample de influențare sau de interferență au fost excluse. „Toate aceste birouri servesc la controlarea și instigarea fricii în rândul comunităților din diaspora… toate reprezintă un risc permanent pentru securitatea națională”, a afirmat ea.
Europarlamentara slovacă Miriam Lexmann, membră a Comisiei pentru comerț și a delegației pentru China din cadrul Parlamentului European — parlamentari însărcinați cu menținerea și gestionarea relațiilor legislative dintre UE și China — a afirmat că oamenii trebuie să devină mai conștienți de amenințările la adresa securității reprezentate de China. „Aceasta înseamnă că țările noastre libere nu mai sunt libere pentru toată lumea, deoarece nu sunt în măsură să garanteze libertatea de exprimare și libertatea de acțiune persoanelor aflate pe teritoriul nostru”, a declarat ea pentru Politico, referindu-se la aceste operațiuni.
Supravegherea exercitată de China prin recunoașterea facială și interferența în comunicații reprezintă „exact comportamentul fostei Stasi sovietice”, a afirmat ea, dar este și mai gravă, având în vedere că tehnologia este acum mult mai sofisticată. Principala preocupare exprimată de parlamentarii prezenți la conferința IPAC a fost relația Chinei cu Rusia și sprijinul acordat de aceasta războiului dus de Kremlin în Ucraina. Discuțiile lor au inclus ce ar putea însemna acest lucru pentru un viitor conflict și un război pe două fronturi, în cazul în care Beijingul ar încerca să cucerească Taiwanul pe cale militară în timp ce țările NATO ar fi atacate de Rusia. „Calea către o escaladare în Strâmtoarea Taiwanului poate trece exact prin ceea ce se întâmplă în Ucraina și la Kiev”, a declarat parlamentarul olandez Jan Paternotte, care a coprezidat conferința IPAC.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
