Analiză L’EXPRESS (Franța), via Rador: La sfârșitul lunii octombrie, serviciile de informații rusești plănuiau un atac la granița cu Polonia, pentru care să dea vina pe Ucraina, sperând să profite de relațiile tensionate dintre Kiev și Varșovia.
Cetățeni ruși atacă alți cetățeni ruși la ordinul Moscovei? Oricât de improbabil ar părea, aceasta este exact ideea pe care serviciile de informații rusești ar fi conceput-o la sfârșitul lunii octombrie, conform dezvăluirilor făcute de cotidianul polonez „Rzeczpospolita”. Singura problemă este că planul era de a da vina pentru acest atac pe… Kiev. Bărbați înarmați pe care Rusia intenționa să-i dea drept ucraineni urmau să treacă granița dintre Polonia și Kaliningrad, o enclavă rusească situată între teritoriul polonez și Lituania. Obiectivul acestei operațiuni cinice era apoi de a provoca „numeroase victime”, inclusiv cetățeni ruși. Presupușii „atacatori”, care, fără îndoială, ar fi fost uciși dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, urmau să fie în posesia unor documente false și a altor dovezi menite să demonstreze că erau ucraineni.
Tomasz Siemoniak, ministrul polonez și coordonatorul serviciilor de apărare, a declarat pentru „Rzeczpospolita”: „Eram conștienți de existența unei amenințări reale (…) Grănicerii, poliția și armata au luat măsurile corespunzătoare”. El a recunoscut că nu poate intra în detalii cu privire la prevenirea acestui tip de atac, adăugând că nu poate spune dacă Polonia era conștientă de acest atac sau nu.
Cu toate acestea, înalți oficiali familiarizați cu cazul, citați de „Telegraph”, afirmă că serviciile secrete poloneze aveau într-adevăr „cunoștințe precise” despre atac și obiectivul său mortal. Alte țări, precum Lituania, încearcă să se protejeze împotriva unor astfel de atacuri prin ridicarea de ziduri în zonele din apropierea orașului Kaliningrad. Patrulele soldaților sunt considerate ineficiente, deoarece aceste atacuri sunt special concepute pentru a surprinde adversarul.
Acest tip de manevră, cunoscut în mod obișnuit sub numele de „atac sub steag fals”, este o practică rusească îndelungată, care reapare acum în Europa. În Franța, bulgari plătiți de Kremlin au pictat cu spray mâini roșii pe Memorialul Holocaustului în primăvara anului 2024, apoi au plasat sicrie false în fața Turnului Eiffel, în încercarea de a destabiliza opinia publică pe tema antisemitismului. În urma unui proces la sfârșitul anului 2025, aceștia au fost condamnați la pedepse cu închisoarea cuprinse între doi și patru ani.
În Polonia, aceste dezvăluiri au trezit amintiri despre un alt caz, mult mai vechi: „Îmi amintesc de provocarea de la Gliwice din august 1939, unde membri ai Abwehr-ului [serviciile de informații germane de la începutul secolului al XX-lea] deghizați în soldați polonezi au preluat controlul unui post de radio în ceea ce era atunci Reich-ul”, a povestit viceprim-ministrul Radosław Sikorski în această vară, în marja summitului NATO de la Ankara. Acest eveniment este unul dintre cele care au servit drept justificare pentru ca regimul nazist să invadeze Polonia.
Relațiile dintre Polonia și Ucraina sunt tensionate de câteva luni, în special din cauza dezacordurilor privind memoria istorică. „Kyiv Independent” notează că, în luna mai, Volodimir Zelenski a numit o unitate specială a armatei în onoarea Armatei Insurgente Ucrainene (UPA). UPA este un simbol istoric al rezistenței naționale la opresiunea Moscovei.
Prin acest gest, președintele ucrainean a căutat să demonstreze voința sa politică de a rezista invaziei rusești. Cu toate acestea, UPA este controversată: rămâne asociată cu masacrele polonezilor din Volînia din 1943. Polonia încă așteaptă ca guvernul ucrainean să-i recunoască oficial rolul în aceste masacre. Pe acest front istoric turbulent mizează Kremlinul, cu un singur obiectiv: să divizeze opinia publică poloneză pentru a consolida sprijinul pentru soluția de oprire a ajutorului acordat Ucrainei.
Traducerea Rador: Rodezia Costea
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






