Se încarcă datele globale...
spot_img

Become a member

Get the best offers and updates relating to Liberty Case News.

― ADVERTISING ―

spot_img
spot_img
AcasăG4Media - RSSThe Times: Ce semnale au transmis Trump, Xi și Putin despre noua...

The Times: Ce semnale au transmis Trump, Xi și Putin despre noua ordine mondială?

spot_img

Summitul trilateral de la Shenzhen, la care au participat Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, s-a încheiat cu o imagine atent regizată: președintele rus și cel american stând la o masă circulară, în timp ce liderul chinez ocupa locul central.

Fotografia a transmis un mesaj de putere și a alimentat comparațiile cu Conferința de la Ialta, unde liderii marilor puteri au discutat, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, viitorul Europei.

Întâlnirea a stârnit îngrijorare în special în Europa și a readus în discuție posibilitatea apariției unei noi ordini mondiale, scrie Mark Urban într-o analiză publicată de The Times.

Autorul propune însă o altă interpretare: summitul a reafirmat o regulă veche a politicii internaționale, potrivit căreia marile puteri acționează în funcție de propriile interese și își stabilesc propriile reguli. Ordinea internațională bazată pe reguli, invocată acum de numeroși lideri occidentali, a fost construită la rândul ei în jurul influenței statelor învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial, ale căror responsabilități în materie de securitate au fost consacrate prin Carta ONU.

În locul configurației reprezentate de Winston Churchill, Iosif Stalin și Franklin D. Roosevelt la Ialta, summitul de la Shenzhen a arătat o nouă distribuție a puterii: China este actorul aflat în ascensiune, Statele Unite sunt descrise ca o putere în declin, iar Rusia încearcă să-și mențină statutul internațional.

Liderii europeni au apreciat că întâlnirea nu a produs rezultate concrete în privința războiului din Ucraina, a conflictului din Golf sau a reducerii tarifelor comerciale. Cele patru principii incluse în declarația comună a celor trei state au reprezentat un compromis diplomatic minimal, dar, potrivit analizei, au oferit indicii despre felul în care Xi Jinping intenționează să-și folosească influența tot mai mare în afacerile internaționale.

Reforma ONU și ambițiile Chinei

Unul dintre primele angajamente menționate în declarația comună a fost promovarea reformei Organizației Națiunilor Unite de către China, Rusia și Statele Unite. Potrivit autorului, această formulare se înscrie în strategia pe termen lung a lui Xi Jinping de a remodela instituția și de a-i acorda Chinei un rol mai important.

Analiștii leagă această abordare de conceptul chinezesc „tianxia”, care poate fi tradus prin „tot ce se află sub cer”. Olivia Cheung, coautoare a volumului „Strategia globală a Chinei sub Xi Jinping”, descrie conceptul drept „o ordine mondială ierarhică, în care China, cea mai importantă „putere civilizațională”, se află deasupra celorlalte țări”.

Diplomații chinezi ar dori ca Franța și Marea Britanie să-și piardă locurile de membri permanenți în Consiliul de Securitate al ONU, însă o asemenea schimbare structurală este dificil de realizat. O variantă mai probabilă ar fi consolidarea rolului Adunării Generale, unde Beijingul poate mobiliza sprijinul mai multor state din Sudul Global.

Un element absent de la summit a fost India, țară cu cea mai mare populație din lume și o economie în creștere. Dacă Xi dorește o reformă a ONU care să depășească obiectivele politice ale Beijingului, va trebui să găsească o formulă de cooperare cu New Delhi, potrivit analizei.

Cooperarea energetică, un avantaj pentru Moscova și Beijing

Un alt punct al declarației comune vizează creșterea producției și a aprovizionării cu produse petroliere rafinate, în beneficiul tuturor statelor. O asemenea inițiativă ar putea fi primită favorabil de țările din Sudul Global, afectate de creșterea costurilor energiei.

Pentru Vladimir Putin, summitul a reprezentat și o ocazie de a reveni în centrul diplomației internaționale. Liderul de la Kremlin a susținut că Rusia a găsit noi piețe pentru exporturile sale energetice și a încercat să demonstreze că sancțiunile occidentale nu au reușit să paralizeze economia rusă.

„Sancțiunile, tarifele și restricțiile la export au încă un efect, dar nu mai sunt capabile să zdrobească economiile țărilor concurente”, le-a spus Putin celorlalți lideri.

Cooperarea cu China a fost esențială pentru Rusia atât în susținerea războiului din Ucraina, cât și în găsirea unor noi piețe pentru petrolul său. În același timp, disponibilitatea recentă a administrației Trump de a autoriza importurile de motorină rusească, în contextul preocupărilor legate de prețurile carburanților, evidențiază dificultățile menținerii sancțiunilor occidentale.

Războiul din Ucraina intră în al cincilea an, iar securitatea aprovizionării cu energie pare să capete prioritate în fața obiectivului de a sancționa Rusia. Această evoluție este nefavorabilă statelor europene, dar îi oferă Chinei posibilitatea de a se prezenta în fața țărilor în curs de dezvoltare drept un actor preocupat de limitarea efectelor instabilității globale asupra costului vieții.

Putin, Trump și Xi contestă rolul Curții Penale Internaționale

Un alt punct al declarației comune se referă la imunitatea oficialilor de stat și la limitele jurisdicției Curții Penale Internaționale (CPI). Vladimir Putin, vizat de un mandat de arestare emis de această instanță, a avut motive să considere formularea un succes diplomatic.

Cei trei lideri au afirmat că „principiul consimțământului statului și respectarea imunității funcționarilor de stat sunt de o importanță capitală” și au convenit că CPI și alte organisme similare nu ar trebui să-și exercite abuziv jurisdicția.

Donald Trump a criticat, la rândul său, organizațiile internaționale pe care le-a descris drept „organizații globaliste necinstite”, referindu-se inclusiv la CPI. Potrivit analizei, acest discurs se adresează și bazei electorale a mișcării MAGA, fără să indice neapărat o schimbare fundamentală a poziției americane față de instanță.

Statele Unite au semnat Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, dar nu l-au ratificat și nu sunt membre ale instanței. Administrațiile americane succesive, inclusiv cele conduse de Barack Obama și Joe Biden, nu au schimbat această poziție.

Declarația de la Shenzhen sugerează astfel existența unui sistem internațional cu două viteze, în care marile puteri revendică dreptul de a-și proteja propriii oficiali și militari de jurisdicția instituțiilor internaționale.

Dialog nuclear, fără angajamente privind reducerea arsenalelor

Ultimul punct al declarației comune prevede inițierea unui dialog între cele trei state pentru reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor atomice.

Formularea este însă mai limitată decât propunerea lui Donald Trump privind stabilirea unor limite pentru arsenalele nucleare. Xi Jinping nu a acceptat un asemenea angajament, ceea ce evidențiază limitele influenței americane asupra Beijingului.

China își extinde rapid arsenalul nuclear, care este estimat în prezent la aproximativ 550 de focoase și ar putea ajunge la 1.000 până în 2030. Rusia și Statele Unite dețin în continuare arsenale mult mai mari, estimate la peste 4.000, respectiv aproximativ 3.800 de arme nucleare.

Pentagonul este preocupat și de posibilitatea unei cooperări militare mai strânse între Rusia și China. Chiar și fără un asemenea scenariu, un arsenal chinez de 1.000 de focoase ar schimba semnificativ echilibrul strategic în regiunea Pacificului. Din acest motiv, Xi nu pare interesat să accepte limitări ale arsenalului nuclear chinez.

În locul reducerii numărului de arme, declarația s-a concentrat pe măsuri practice de gestionare a tensiunilor, inclusiv pe intensificarea comunicării între forțele armate.

În acest context, Beijingul a obținut și un mesaj favorabil în privința Taiwanului. În comunicatul referitor la întâlnirea bilaterală dintre Xi și Trump, liderul chinez a afirmat că Statele Unite ar trebui „să continue să facă ceea ce trebuie și să evite regrese majore în relațiile dintre China și SUA” în ceea ce privește insula. Formularea reflectă poziția Beijingului, care consideră Taiwanul parte a teritoriului său.

Ascensiunea Chinei, mesajul central al summitului

Privite împreună, organizarea summitului, imaginea atent construită a celor trei lideri și rezultatele diplomatice limitate au servit obiectivului lui Xi Jinping de a prezenta China drept o putere centrală în noua configurație internațională.

În discursul de deschidere, liderul chinez a invocat un proverb potrivit căruia „toate abordările trebuie să se adapteze vremurilor în schimbare pentru a rămâne relevante”. Schimbarea la care face referire este ascensiunea Chinei, iar tot mai multe state, inclusiv unele dintre cele mai apropiate de Statele Unite, își ajustează relațiile cu Beijingul.

Un exemplu menționat în analiză este vizita ministrului chinez al Apărării la Londra, prima întâlnire la acest nivel în ultimii 20 de ani.

Summitul de la Shenzhen continuă strategia diplomatică adoptată de Xi în timpul vizitei sale la Washington, din septembrie. Atunci, liderul chinez i-a spus lui Trump că cele două țări ar putea evita „capcana lui Tucidide”, concept care descrie riscul unui război între o putere dominantă aflată în declin și una emergentă, care îi amenință poziția.

Mesajul transmis de Beijing este că restul lumii trebuie să se adapteze noii distribuții a puterii. Summitul nu a produs acorduri majore, dar a oferit Chinei ocazia de a-și consolida imaginea de actor indispensabil în politica internațională.

© G4Media.ro.

Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.

spot_img

Ce este saLUP.de

saLUP.de nu este doar o agenție de producție grafică.

Este locul unde ideile prind formă, unde suprafețele devin mesaje și unde brandurile capătă identitate vizibilă.

Contact saLUP.de – Germania:
📍 Bruckerstrasse 44, 82205 Gilching, Bayern
📞 +49 173 852 77 64
WhatsApp: +49 1525 135 7595
✉️ hallo@salup.de

În România, partenerul oficial al saLUP.de este Colorim, specialiști în materiale și print de impact.

Date de contact Colorim (România):
📍 Valea Seacă 1A, hala 2, Cluj-Napoca
📞 0751 206 669 | 0770 332 230
✉️ office@colorim.ro

Creăm grafică digitală, layout-uri, logo-uri, transformăm conceptele în print de calitate și multe altele.

saLUP.de înseamnă producție la timp, execuție precisă și soluții care funcționează. Vizibilitatea nu este un accident — este un proces.

Was ist saLUP.de

saLUP.de ist mehr als eine Werbe- und Produktionsagentur.

Wir sind der Punkt, an dem Gestaltung auf Handwerk trifft und Ideen sichtbar werden.

Kontakt saLUP.de – Deutschland:
📍 Bruckerstrasse 44, 82205 Gilching, Bayern
📞 +49 173 852 77 64
WhatsApp: +49 1525 135 7595
✉️ hallo@salup.de

In Rumänien ist der offizielle Partner von saLUP.de Colorim, Spezialist für Materialien und hochwertigen Druck.

Kontakt Colorim (Rumänien):
📍 Valea Seacă 1A, Halle 2, Cluj-Napoca
📞 0751 206 669 | 0770 332 230
✉️ office@colorim.ro

saLUP.de steht für Zuverlässigkeit, präzise Ausführung und Lösungen, die funktionieren. Sichtbarkeit ist kein Zufall — sie wird gemacht.

What saLUP.de is

saLUP.de is more than a graphic production agency.

It’s where ideas become surfaces, and surfaces become strong visual messages.

Contact saLUP.de – Germany:
📍 Bruckerstrasse 44, 82205 Gilching, Bayern
📞 +49 173 852 77 64
WhatsApp: +49 1525 135 7595
✉️ hallo@salup.de

In Romania, the official partner of saLUP.de is Colorim, specialists in materials and impactful printing.

Contact Colorim (Romania):
📍 Valea Seacă 1A, hall 2, Cluj-Napoca
📞 0751 206 669 | 0770 332 230
✉️ office@colorim.ro

saLUP.de stands for reliability, precision and solutions that work. Visibility isn’t luck — it’s built.