Timp de mai bine de 150 de ani, temperatura de 37 de grade Celsius a fost considerată reperul pentru un organism sănătos. Însă cercetările recente sugerează că temperatura medie a corpului uman a scăzut în ultimele decenii, iar valoarea considerată normală ar putea fi, de fapt, mai apropiată de 36,4 grade Celsius. Oamenii de știință încearcă acum să înțeleagă dacă această schimbare este rezultatul progreselor medicale, al stilului de viață modern sau al modului în care temperatura era măsurată în trecut, scrie BBC.
În anii 1860, medicul german Carl Wunderlich încerca să răspundă unei întrebări importante pentru medicina vremii: febra era o boală în sine sau un simptom al unei alte afecțiuni?
Într-o perioadă în care termometrele nu erau utilizate în mod obișnuit, Wunderlich a început unul dintre cele mai ambițioase proiecte de cercetare medicală ale secolului al XIX-lea.
Timp de 15 ani, acesta a măsurat temperatura axilară a aproximativ 25.000 de pacienți, femei și bărbați de toate vârstele, adunând peste un milion de măsurători.
Pe baza acestor date, medicul a stabilit că temperatura medie a unui adult sănătos este de 37 de grade Celsius, echivalentul a 98,6 grade Fahrenheit.
Tot el a considerat că o temperatură care depășește 38 de grade Celsius indică prezența febrei.
Deși și alți cercetători ajunseseră anterior la concluzii similare, amploarea studiului realizat de Wunderlich a transformat valoarea de 37 de grade într-un reper medical utilizat la nivel mondial.
Philip Mackowiak, istoric al medicinei și specialist în boli infecțioase la Universitatea din Maryland, explică faptul că această cifră a dobândit, de-a lungul timpului, un statut aproape incontestabil în practica medicală.
Dar dacă temperatura normală a corpului uman nu mai este aceeași ca acum 150 de ani?
Temperatura medie a corpului uman a scăzut în ultimul secol și jumătate
Cercetările moderne sugerează că temperatura medie a organismului este astăzi mai scăzută decât în perioada în care Wunderlich și-a realizat studiul.
Julie Parsonnet, specialistă în boli infecțioase la Universitatea Stanford, explică faptul că medicul german a identificat corect numeroase caracteristici ale temperaturii corporale.
De exemplu, a observat că aceasta nu este identică pentru toată lumea și că poate varia în funcție de sex, vârstă și momentul zilei.
Femeile tind să aibă o temperatură corporală ușor mai ridicată decât bărbații, în timp ce temperatura scade, în general, odată cu înaintarea în vârstă.
De asemenea, temperatura corpului este influențată de ritmul circadian, fiind mai scăzută dimineața și mai ridicată spre sfârșitul zilei.
Totuși, cercetările arată că, dincolo de aceste variații individuale, temperatura medie a oamenilor pare să fi scăzut în timp.
În cazul bărbaților americani, de exemplu, temperatura corporală medie este cu aproximativ 0,59 grade Celsius mai mică decât la începutul secolului al XIX-lea.
În urmă cu aproximativ un deceniu, echipa coordonată de Parsonnet a analizat trei seturi ample de date, care includeau măsurători repetate ale temperaturii corporale de la aproape 190.000 de persoane din Statele Unite.
Datele proveneau din perioada 1862-2017.
Rezultatele au sugerat că temperatura medie normală a adulților este astăzi mai apropiată de 36,39 grade Celsius decât de valoarea tradițională de 37 de grade.
„Noua valoare normală pare să fie mai aproape de 97,5 grade Fahrenheit, adică 36,39 grade Celsius”, a explicat cercetătoarea.
Mai multe studii realizate înainte și după această analiză au ajuns la concluzii similare.
Fenomenul nu este întâlnit doar în țările dezvoltate
Scăderea temperaturii corporale medii nu pare să fie limitată la populațiile din țările industrializate.
Un fenomen asemănător a fost observat și în rândul comunității indigene Tsimane, o populație seminomadă care trăiește în pădurea amazoniană.
Adrian Jaeggi, antropolog biologic la Universitatea din Zürich, explică faptul că, la începutul anilor 2000, temperatura medie a membrilor acestei comunități era de aproximativ 37 de grade Celsius.
Până în 2018, după aproape două decenii de schimbări socioeconomice rapide, media scăzuse la aproximativ 36,5 grade Celsius.
Această evoluție ridică o întrebare importantă: de ce temperatura corpului uman pare să scadă, chiar și în comunități cu stiluri de viață foarte diferite?
Suntem mai sănătoși decât în trecut, iar acest lucru ar putea explica schimbarea
Una dintre explicațiile propuse de cercetători este legată de îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației.
Julie Parsonnet consideră că oamenii din prezent se confruntă cu mai puține infecții cronice și boli inflamatorii decât generațiile anterioare.
În perioada în care Wunderlich își realiza cercetările, speranța de viață era de aproximativ 38 de ani. Astăzi, aceasta este aproape dublă.
„Oamenii nu aveau viețile sănătoase pe care le avem noi acum”, a explicat Parsonnet.
Potrivit cercetătoarei, în secolul al XIX-lea erau mult mai frecvente afecțiuni precum tuberculoza, dizenteria, febra reumatică, osteomielita și problemele dentare severe.
Toate acestea solicitau constant sistemul imunitar și favorizau procesele inflamatorii din organism.
„Atunci când sistemul imunitar încearcă să te apere de toate aceste lucruri care îți pot pune viața în pericol, consumă calorii. Iar caloriile înseamnă și căldură”, a explicat aceasta.
Cu alte cuvinte, organismul unei persoane care se confruntă frecvent cu infecții și inflamații poate produce mai multă căldură decât cel al unei persoane sănătoase.
Îmbunătățirea condițiilor de viață, accesul la tratamente medicale și reducerea incidenței anumitor boli ar putea contribui astfel la scăderea temperaturii corporale medii.
În cazul comunității Tsimane, de exemplu, vaccinarea și îmbunătățirea condițiilor sanitare au contribuit la reducerea infecțiilor.
Jaeggi observă că utilizarea toaletelor și purtarea încălțămintei au devenit mai frecvente în ultimele două decenii, reducând inclusiv riscul infecțiilor cu paraziți intestinali contractați prin mersul desculț pe sol contaminat.
Încălzirea centrală și aerul condiționat ar putea avea și ele un rol
O altă explicație este legată de modul în care ne-am schimbat mediul de viață.
În prezent, petrecem o mare parte din timp în spații în care temperatura este controlată artificial.
În Statele Unite, cel puțin 88% dintre locuințe dispun de aer condiționat, în timp ce o proporție asemănătoare a locuințelor din Regatul Unit beneficiază de încălzire centrală.
Acest lucru înseamnă că organismul nostru trebuie să depună mai puțin efort pentru a-și menține temperatura internă.
„Ne petrecem cea mai mare parte a vieții într-un climat perfect, în ceea ce numim zona de neutralitate termică, unde nu trebuie să depunem efort pentru a ne menține temperatura”, a explicat Parsonnet.
„Iar dacă nu trebuie să depui efort, nu produci energie și nu produci căldură.”
Astfel, confortul termic oferit de locuințele moderne ar putea reprezenta unul dintre factorii care contribuie la scăderea temperaturii medii a corpului uman.
Dar dacă termometrele din trecut nu erau suficient de precise?
Nu toți cercetătorii sunt convinși că temperatura corpului uman s-a modificat atât de mult.
Philip Mackowiak consideră că diferențele dintre măsurătorile istorice și cele moderne ar putea avea și o explicație tehnică.
Atunci când a avut ocazia să examineze personal unul dintre termometrele din sticlă utilizate de Carl Wunderlich, specialistul a observat că acesta era calibrat cu aproximativ două grade Celsius mai sus decât termometrele moderne.
Acest lucru ar însemna că temperaturile înregistrate cu un asemenea instrument ar fi putut fi mai mari decât valorile reale.
În secolul al XIX-lea, măsurarea temperaturii era, de altfel, un proces mult mai complicat decât în prezent.
Termometrele cu mercur aveau aproximativ 30 de centimetri lungime și necesitau calibrare folosind puncte de referință, precum temperatura de fierbere a apei sau cea de topire a gheții.
Pacienții trebuiau să rămână nemișcați timp de 15-20 de minute pentru ca instrumentele să poată înregistra temperatura.
În plus, Wunderlich efectua măsurătorile la nivelul axilei, în timp ce multe dintre studiile moderne utilizează temperatura orală.
Diferențele dintre metodele de măsurare complică astfel comparațiile directe.
De ce cercetătorii cred totuși că temperatura corpului chiar a scăzut
Julie Parsonnet nu consideră că problemele de calibrare explică în totalitate diferențele observate.
Pentru a verifica această ipoteză, echipa sa a analizat inclusiv datele medicale ale veteranilor armatei Uniunii din Statele Unite, înregistrate între 1862 și 1930.
Cercetătorii au descoperit că persoanele născute mai devreme aveau, într-adevăr, temperaturi corporale medii mai ridicate decât cele născute ulterior.
„Pentru că am comparat persoane născute în ani diferiți, dar măsurate în aceeași perioadă, precum și persoane născute în același an, dar măsurate în momente diferite, am putut separa efectul instrumentelor de cel al vârstei și al anului nașterii”, a explicat Parsonnet.
Concluziile au fost susținute și de analiza altor două seturi de date, mai recente, care includeau temperaturi măsurate între 1971 și 2017.
În aceste cazuri, termometrele utilizate ar fi trebuit să aibă o calibrare comparabilă, însă cercetătorii au observat aceeași tendință de scădere.
Patru factori care influențează temperatura normală a corpului
Chiar dacă temperatura medie a populației pare să se fi modificat, specialiștii subliniază că nu există o singură valoare normală pentru toate persoanele.
Temperatura corporală este influențată de mai mulți factori.
1. Vârsta
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, metabolismul încetinește, iar organismul consumă, în general, mai puțină energie.
Waleed Javaid, specialist în boli infecțioase la Universitatea din Virginia de Vest, explică faptul că acest proces poate contribui la o temperatură corporală mai scăzută la persoanele în vârstă.
2. Sexul
Femeile tind să aibă o temperatură corporală ușor mai ridicată decât bărbații.
Diferența poate fi observată inclusiv în rândul femeilor în vârstă, independent de variațiile temperaturii asociate ciclului menstrual.
Cercetătorii nu cunosc încă toate mecanismele care explică această diferență.
3. Momentul zilei
Temperatura corpului urmează un ritm circadian, ceea ce înseamnă că variază în mod natural pe parcursul celor 24 de ore.
Jonathan Hausmann, medic reumatolog la Boston Children’s Hospital și Massachusetts General Hospital, a observat într-un studiu că temperatura corporală tinde să atingă valorile cele mai scăzute între orele 03:00 și 05:00.
În schimb, cele mai ridicate valori apar, de regulă, între orele 16:00 și 18:00.
Aceste variații ar putea reflecta, printre altele, creșterea nivelului de activitate pe parcursul zilei.
4. Înălțimea și greutatea
Constituția corporală poate influența și ea temperatura organismului.
Potrivit lui Parsonnet, persoanele mai înalte tind să aibă temperaturi ușor mai scăzute, deoarece o suprafață corporală mai mare poate favoriza pierderea căldurii.
În schimb, o greutate corporală mai mare este asociată cu o ușoară creștere a temperaturii.
Mai este 37 de grade Celsius temperatura normală?
Noile cercetări au determinat deja unele publicații și platforme medicale de referință să reconsidere importanța atribuită valorii de 37 de grade Celsius.
Printre acestea se numără manualul Harrison’s Principles of Internal Medicine și baza de date medicală UpToDate, utilizate frecvent de profesioniștii din domeniul sănătății.
Totuși, specialiștii avertizează că nu ar trebui să acordăm o importanță exagerată unei singure valori.
Temperatura normală a unei persoane poate varia în funcție de numeroși factori, iar diferențele foarte mici nu indică neapărat existența unei probleme de sănătate.
„Este important să nu tratăm aceste praguri cu prea multă rigiditate, deoarece ele nu reprezintă limite absolute. Nimeni nu ar susține că 36,99 grade Celsius este radical diferit de 37,01 grade Celsius”, a explicat Adrian Jaeggi.
Cunoașterea temperaturii obișnuite a propriului corp poate fi utilă pentru identificarea unor modificări neobișnuite, însă interpretarea trebuie făcută în context.
Există totuși situații în care temperatura corporală poate semnala o problemă medicală serioasă.
La adulți, valorile sub 35 de grade Celsius sau peste 40 de grade Celsius pot indica afecțiuni care necesită evaluare medicală urgentă.
În cele din urmă, cercetările sugerează că temperatura de 37 de grade Celsius nu trebuie privită ca o regulă universală, ci mai degrabă ca un reper istoric.
Corpul uman este influențat de vârstă, sex, stil de viață și condițiile de mediu, iar ceea ce este normal pentru o persoană poate fi ușor diferit pentru alta.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
