România a cerut oficial Statelor Unite o suplimentare substanțială și permanentă a trupelor americane la Baza Mihail Kogălniceanu și în alte puncte-cheie din țară. Propunerea a fost transmisă direct influentului strateg Elbridge Colby pentru un raport decisiv destinat Congresului SUA și administrației Trump, potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale (MApN) consultate de G4Media. Totodată, un parteneriat industrial de 200 de milioane de euro cu Ucraina pentru producția de drone este blocat birocratic la București, iar instituția se confruntă cu provocarea apărării perimetrului offshore Neptun Deep și a navelor comerciale din Marea Neagră, ambele vizate în cadrul războiului hibrid dus de Rusia în regiune. Mai mult, potrivit informațiilor G4Media, ministerul forțează accelerarea achizițiilor de radare de la Thales, deschiderea unei fabrici de arme Sig Sauer pentru calibrul 6,8 mm și controale interne la DGA pe contractele de armament.
Negocierile cu Elbridge Colby și scenariul unei dislocări permanente a forțelor SUA
Un punct central al repoziționării strategice îl constituie consolidarea flancului estic prin intensificarea cooperării directe cu Washingtonul. Oficialii MApN consideră vizita recentă a lui Elbridge Colby un succes. Dacă inițial existau rezerve privind percepția americană asupra seriozității parteneriatului, dialogul a repoziționat relevanța Bucureștiului, iar Colby a plecat convins de miza critică din bazinul Mării Negre, potrivit surselor.
Raportul întocmit în urma vizitei va fi înaintat Congresului Statelor Unite, iar decizia finală va reveni administrației Donald Trump. Partea română a prezentat infrastructura centrelor naționale de instrucție și a solicitat nu doar o creștere numerică a contingentului american, ci o dislocare cu o veritabilă capacitate operațională de luptă.
Bucureștiul a avansat mai multe scenarii ale căror costuri de susținere sunt similare cu modelul aplicat de Polonia. Varianta optimă vizată de MApN este transformarea prezenței americane într-una permanentă la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, dublată de facilități extinse în alte amplasamente din teritoriu. La Kogălniceanu sunt deja prevăzute investiții substanțiale de extindere pentru a pune la dispoziție condiții complete de cazare și suport atât militarilor dislocați, cât și familiilor acestora.
Proiectul de drone în parteneriat cu Ucraina, blocat
Proiectul de 200 de milioane de euro pentru drone cu Ucraina, paralizat de blocaje interne
În paralel cu presiunea constantă de la frontiera estică, un proiect industrial militar esențial convenit cu Kievul bate pasul pe loc. Deși de la preluarea mandatului de către noul ministru au existat contacte directe cu premierul și ministrul apărării din Ucraina, precum și cu reprezentanții Romarm, proiectul de tip societate mixtă estimat la 200 de milioane de euro este complet paralizat.
Sursele din minister arată că blocajul a fost generat în mandatul fostului ministru, pe fondul faptului că Romtehnica nu deține capacitatea operațională pentru a susține un astfel de mecanism. În timp ce partea ucraineană așteaptă decizia de la București, se ia în calcul transferul integral al proiectului către Ministerul Economiei. O achiziție derulată prin Direcția Generală pentru Armamente (DGA) este privită drept soluția procedurală optimă de relansare.
Pe linia lecțiilor desprinse din conflictul regional, MApN urmărește instruirea intensivă a operatorilor de drone și un salt calitativ în dotarea individuală a trupelor.
Compania americană Sig Sauer intenționează să ridice în România o fabrică de armament, muniție și echipamente compatibile cu calibrul 6,8 mm — noul standard adoptat de aliați —, fapt ce va permite dotarea uniformă a tuturor structurilor din sistemul național de forță.
Vulnerabilități pe Marea Neagră, limite tehnice și miza Neptun Deep
Atacurile rusești împotriva navelor comerciale și spectrul războiului hibrid rămân principala sursă de risc la adresa securității naționale. Un incident maritim recent a evidențiat limite tehnice interne: deși o navă vizată a fost alertată cu o oră înainte datorită aparatelor de zbor de supraveghere puse la dispoziție de partenerii americani, forțele române nu au putut neutraliza amenințarea din cauza condițiilor meteorologice severe. Totodată, sistemul antidronă MEROPS a demonstrat carențe operaționale la interceptare.
În pofida acestor constrângeri, piloții români au obținut rezultate apreciate la nivelul NATO, după ce au neutralizat până în prezent șase drone (cinci în spațiul aerian național și una în afara frontierelor). Cu toate acestea, aviația militară se confruntă cu sincope: au fost recepționate aeronave fără pachetele software necesare exploatării, fapt ce a determinat deschiderea de discuții cu Pentagonul și cu Honeywell pentru corectarea livrărilor, noi avioane și simulatoare adaptate trecerii la F-35.
O zonă cu grad ridicat de sensibilitate este perimetrul energetic Neptun Deep, a cărui exploatare debutează în 2027. Sectorul nu dispune de posturi permanente de observare militară la fața locului, securitatea fiind coordonată direct cu reprezentanții OMV și garantată de intervenția aviației de vânătoare — misiune confirmată recent când o aeronavă F-16 a deschis focul asupra unei drone ce se apropia periculos de perimetru.
Pentru reducerea riscurilor în punctele nevralgice precum Galați sau Portul Constanța, reprezentanții MApN vor negocia săptămâna viitoare cu producătorul Thales devansarea livrărilor pentru sistemele radar contractate.
Verificări ale corpului de control
La nivel legislativ și administrativ, eforturile sunt concentrate pe consolidarea capacității defensive a statului. Sunt în stadiu final de avizare interministerială, înainte de trimiterea în Parlament, pachetele de legi privind extinderea regimului infrastructurii critice, pregătirea populației pentru situații de război și statutul rezerviștilor voluntari. Proiectul de transmisiuni militare prin satelit, oprit anterior din rațiuni bugetare, urmează să primească finanțare în exercițiul viitor.
Pe palierul de control, Corpul de Control verifică cererile de achiziție de la nivelul DGA pentru a valida conformitatea echipamentelor cu cerințele operaționale reale, în contextul în care analiza comparativă a ofertelor din programul SAFE s-a derulat la nivelul cancelariei guvernamentale. Un raport stufos a fost întocmit și la CSA Steaua, structură care a solicitat fonduri suplimentare.
Cadrul financiar alocat apărării vizează un buget de 2,54% din PIB (cu o execuție estimată la 2,44%) în 2027, prioritățile majore de finanțare rămânând securizarea bazinului Mării Negre și capabilitățile antidronă integrate.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
