Atât SUA, cât şi Rusia, producători majori de armament, par pregătite să se opună lansării de negocieri privind stabilirea de norme obligatorii pentru armele autonome, subiect ce urmează să fie abordat la conferinţa Convenţiei privind anumite arme convenţionale ce are loc săptămâna aceasta la Geneva, relatează luni agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
Diplomaţii şi grupurile pentru drepturile omului anticipează discuţii dificile.
Ascensiunea inteligenţei artificiale a impulsionat dezvoltarea de drone, roboţi, tancuri, submarine şi alte echipamente militare capabile să ucidă fără intervenţia umană. Armele semiautonome, asistate de inteligenţa artificială, au fost deja utilizate în Ucraina, Sudan şi Orientul Mijlociu, în ciuda îngrijorărilor de ordin etic, notează Reuters.
Reuniunea găzduită de ONU, care începe luni, urmează să decidă dacă vor fi lansate negocieri pentru un acord obligatoriu din punct de vedere juridic vizând aplicarea de interdicţii şi reglementări pentru Sistemele de Arme Autonome Letale (LAWS).
Deşi majoritatea celor 128 de state părţi la Convenţia privind Anumite Arme Convenţionale susţin acest demers, mari puteri militare – inclusiv SUA, Rusia şi Israelul – se opun, argumentând că dreptul umanitar existent este suficient.
Liderii ONU şi ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, alături de Papa Leon al XIV-lea, au avertizat deja asupra pericolelor pe care le prezintă armele autonome şi susţin reglementarea acestora.
„Nu ar trebui să li se permită niciodată unor maşini să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă; totuşi, aceasta este realitatea distopică spre care ne îndreptăm cu paşi repezi”, a remarcat Verity Coyle de la organizaţia Human Rights Watch, care cere participanţilor la conferinţă să ia măsuri ferme.
Doi diplomaţi au declarat pentru Reuters că discuţiile se anunţă a fi dificile, dar că statele ar putea găsi o cale de mijloc pentru a ajunge la un compromis până la sfârşitul săptămânii. Sunt luate în considerare toate opţiunile – de la acorduri obligatorii din punct de vedere juridic până la cele fără caracter obligatoriu, sau chiar un acord hibrid care să combine ambele elemente, a adăugat unul dintre diplomaţi.
Potrivit militanţilor, sistemele de arme autonome pot avea un comportament imprevizibil, ceea ce sporeşte riscul producerii unor erori fatale.
Anna Hehir, responsabilă cu guvernanţa inteligenţei artificiale în domeniul militar în cadrul Future of Life Institute – o organizaţie non-profit cu sediul în SUA, axată pe reducerea riscurilor asociate tehnologiilor avansate, inclusiv inteligenţei artificiale – a atras atenţia că sistemele de arme letale autonome nu mai ţin de domeniul ştiinţifico-fantastic, făcând referire la relatările din presă privind utilizarea unor sisteme complet autonome în Ucraina.
Statele Unite preferă stabilirea de linii directoare mai degrabă decât a unor norme obligatorii în ce priveşte sistemele de arme letale autonome, argumentând că dreptul internaţional oferă deja un cadru pentru reglementarea conflictelor armate. SUA au propus un termen de cinci ani pentru discuţii care să vizeze un acord fără caracter obligatoriu.
Crucea Roşie susţine că dreptul umanitar nu abordează suficient riscurile specifice generate de armele autonome.
În ce o priveşte, Rusia nu şi-a făcut publică poziţia înainte de începerea discuţiilor, însă în trecut s-a opus propunerilor care vizau un acord cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Un diplomat occidental de rang înalt a declarat pentru Reuters că Rusia intenţionează să împiedice Uniunea Europeană – care participă la discuţii în calitate de observator – să ia cuvântul.
Hehir a mai spus pentru Reuters că este probabil ca SUA şi Rusia să încerce să „dilueze” rezultatul final al discuţiilor, aşa cum au procedat şi în septembrie, în legătură cu un document referitor la armele autonome şi la potenţialul acestora de a provoca daune.
Preşedintele discuţiilor din această săptămână a propus un mandat de doi ani pentru negocierea unui protocol cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, în timp ce Regatul Unit, Germania şi Franţa propun negocieri pentru un instrument care ar lăsa deschisă chestiunea obligativităţii, a mai menţionat Coyle.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






