sâmbătă, 28 noiembrie 2020

STUDIU: Cum arăta prima mare criză economică din istorie

- PUBLICITATE PARTENER -

Ne obsedează criza economică actuală? Este normal. Dar de ce şi actualitatea? Bunăoară, fenomenele economice de actualitatea zilei le vom vedea cel mai bine peste câţiva ani. Apoi, până nu demult credeam că marea criză din 1929-1933 nu se va reitera vreodată, întrucât învăţămintele ei asupra implicării statului şi politicilor în economie îşi fac datoria. Nu a fost aşa poate pentru motivul că învăţămintele ar fi fost mult mai largi şi ar fi rămas (nişte) necunoscute. Poate nici nu a fost aceasta prima mare criză din economia planetei, dar, vedeţi, din nou refuzăm să scrutăm şi mai departe în istorie. Să încercăm măcar aici (în cele de mai jos) să o facem. Şi poate…

Liviu C. ANDREI – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Faptele descrise mai jos aparţin unor cercetări mai vechi ale autorului(1), revenite benefic la lumină acum, în momente de răscruce, dar pot părea să totalizeze o simplă speculaţie sau chiar o ficţiune. Dezbatem aici despre cu totul alte timpuri şi despre un alt fel de lume, ca într-un adevărat science-fiction, păstrând cel puţin regula acestuia, după care învăţăturile revin totuşi pentru lumea în care trăim. Spre deosebire de science-fiction, însă, ceea ce dezbatem nu este nici în altă parte, şi nici imaginabil în viitorul nostru, ci … tocmai în trecut. Intr-un trecut destul de îndepărtat, pentru care sursele de informaţie istorică lipsesc aproape (vorba povestitorului) cu desăvârşire. Într-o lume căreia, astfel, aparent, i s-ar putea adresa şi întrebarea în ce măsură este sau rămâne reprezentativă în ce ne priveşte astăzi.

  1. Punctul de plecare: teoria walrasiană a preţurilor

Teoria numită walrasiană(2) a preţurilor se poate rezuma la două mari ipostaze (Guitton, Bramoulé, 1987). În prima dintre ele, fie A, B şi C repere de utilitate (marfă) pe piaţă. Dacă există egalităţile:
PA=PB ; PB=PC,
rezultă automat : PA=PC,
cu unica restricţie numită economia raţională. În corolar, legitatea rezultă şi pentru situaţiile corespunzătoare de inegalitate, în locul egalităţii.
PA>PB ; PB>PC,
Pentru care rezultă tot automat: PA>PC,
în condiţiile absolut aceleiaşi economii de tip raţional.
În a doua ipostază, regăsim: P B/C = P B/A / P C/A
unde:

P B/C este raportul preţurilor bunurilor nominalizate prin B şi, respectiv, C,
iar PB, PC sunt preţurile aceloraşi bunuri, exprimate fiecare în preţul (valoarea)
bunului A — terţ în relaţia dintre bunurile B şi C — în poziţie de echivalent
comun.
Observaţia ar fi aceea că – în ciuda unui vid teoretic uriaş în dreptul acestei teme de gândire fundamentală, în care Walras face astfel ceva lumină – această legitate rămâne chiar universală, în sensul în care corelaţiile se aplică la fel de bine economiei moderne a timpurilor noastre şi economiei primitive a trocului din toate fazele imaginabile de dezvoltare şi desfăşurare a acestuia. În

consecinţă, căutând bazele şi design-ul trocului (economiei fără monedă sau dinaintea monedei), putem fi siguri că le vom găsi tot aici, respectiv peste tot unde există sau chiar nu există moneda.
O observaţie de egală importanţă este aceea că premisa comună economiei moderne (purtătoare de monedă) şi celei primitive (fără monedă, a trocului) constă în existenţa concomitentă, precum la Karl Marx, a proprietăţii individuale asupra bunurilor şi utilităţilor (A, B, C, …) şi a libertăţii de opţiune a proprietarilor în legătură cu comercializarea (sau nu) a acestora.

  1. De la un dublu model matematic

În condiţiile date de teoria lui Walras, propunem o pereche de modele matematice, după cum urmează :
(I) aA ⇔ bB ⇔ cC ⇔ … ⇔ mM ⇔ nN

(II) aA ⇔ nN
bB ⇔ nN
cC ⇔ nN (……….)
mM⇔nN, unde, de astădată:
A, B, C, …, M, N este nominalizarea reperelor de utilitate aferente pieţei. Corespunzător, a, b, c, …, m, n sunt cantităţile de utilitate asociate individual pentru a obţine, în model, echivalenţa valorilor în schimb.
⇔ este un semn propriu numai modelului de faţă, vrând să însemne ceva mai mult decât semnul „=” – prezent şi în desfăşurarea teoretică a lui
Walras –, respectiv să însemne că egalitatea valorică rezultă nu numai implicit, ci şi prin schimbul efectiv al valorilor explicitate oriunde la stânga şi la dreapta sa.

Alte elemente şi aspecte comune celor două variante ale modelului ar fi, cel puţin:
ƒ Aferenţa integrală (totalitară) a fiecărei variante la o piaţă unică, astfel la o macroeconomie, chiar în sensul actual al conceptului.
ƒ Iar aceasta, în condiţiile în care – deopotrivă pentru (I) şi pentru (II) – variantele de model ale egalităţilor multiple (I/”orizontal”; II/”vertical”) indică realmente ceea ce numim astăzi sistem de preţuri – bineînţeles, aferent aceleiaşi pieţe.

Or, aici, în dreptul conceptului de sistem de preţuri revine esenţialul dezbaterii de faţă – iar aceasta în spatele aparenţei unei simple reordonări matematice între două egalităţi multiple, una aşa-zis „orizontală”, cealaltă, dimpotrivă, de design „vertical”. Sunt două sisteme de preţuri esenţial diferite pentru ca tranziţia dintre ele să ascundă multe secole, chiar milenii de istorie – iar aspectul pare destul de puţin caracteristic vieţii economice, aşa cum ne-am obişnuit să o vedem şi chiar să o cercetăm astăzi – o viaţă economică în care procesele durează mult mai puţin, iar la distanţa dintre veacuri se pot regăsi cel mult fenomene cu oarecari similarităţi. Aici, dimpotrivă, se pare că regăsim, la intervale despărţitoare superlungi de timp, nu numai similarităţi ci, pur şi simplu, laturi ale unuia şi aceluiaşi proces – câtă vreme termenii (esenţiali) de definiţie par unii şi aceiaşi.

3. Modelul I: trocul primitiv

Astfel, modelul I rămâne cu siguranţă caracteristic trocului primitiv – înţelegem aici faza în care, păstrând ca îndeplinite premisele walrasiene arătate mai sus, valorizarea utilităţilor – până la tradiţionalizarea raportului valoric, aşa cum sugerează chiar modelul –, totuşi, abia începe şi pare un proces anevoios pornind de la existenţa, la nivelul individului operator de piaţă, deopotrivă:
(a) a unei nevoi de satisfăcut printr-o utilitate (1) căutată şi aflată în posesia altcuiva;
(b) a unei utilităţi (2) în proprietate, gata de valorificare pe calea schimbului, dar, fireşte, ne-necesare direct (natural) purtătorului utilităţii (1), astfel în căutarea nevoii corespunzătoare de satisfăcut.
Sistemul de preţuri apare în design „orizontal”, acesta rimând cu orizontala economiei, în speţă cu relaţia valorică între bunuri finale – lipseşte aici dimensiunea verticală a sistemului de preţuri contemporan. Dinamica anevoioasă a trocului primitiv este însă numai aparentă. În realitate, tocmai limitarea accesului la utilitatea (1) dă tonul mai multor tranzacţii şi întâlniri în schimb între mai multe utilităţi, favorizând şi punerea în mişcare a unui adevărat sistem economic specific, şi, pe termene mai extinse, unei stabilizări a
„preţurilor” tuturor utilităţilor înscrise în acelaşi sistem – vorbim aici de mişcarea convergentă a preţurilor fiecărei utilităţi în raport de celelalte.
Cu o restricţie obligatorie, însă: aceea ca numărul utilităţilor din sistem să rămână unul şi acelaşi, respectiv ca macrosistemul de care discutăm să fie unul perfect închis – o închidere dispunând, în compensaţie, de o minimă capacitate tehnică de extindere a nomenclatorului utilităţilor, eventual prin asimilare a unor noi bunuri produse spre schimb cu altele deja existente (vezi comparabilitatea între diferite soiuri de cereale, legume sau chiar bunuri artizanale etc.). Dimpotrivă, orice presupusă deschidere şi/sau sursă de extindere a nomenclatorului de utilităţi sau a teritoriului pieţei ar smulge sistemului şansa de funcţionare şi de funcţie stabilizatoare macrosistemului.
Din fericire, însă, alţi factori destul de ponderabili revin întru a favoriza stabilizarea şi stabilitatea preţurilor, în contextul macrosistemului primitiv al trocului primar, prin asigurarea închiderii necesare a pieţei individuale. De pildă, pe partea economiei reale, limitele severe ale dezvoltării şi extinderii producţiei şi nomenclatorului de produse-bunuri, dar şi situarea pieţei în poziţie mult inferioară economiei naturale, a autosatisfacerii utilităţilor. Istoric vorbind, şi situarea raporturilor de preţuri explicitate de modelul I într-o memorie colectivă de nivel primitiv, a cărei capacitate de extindere rămânea omeneşte limitată. Tot astfel, aria pieţei se putea limita la aceea de existenţă şi viaţă a unei comunităţi umane restrânse, aşa cum erau cele concepute în antichitate.
Economia trocului primitiv avea să fie nu numai şi nu atât una a lipsei de monedă, cât una a pieţei şi pieţelor minuscule, „celulare” am spune astăzi, şi – cum deja subliniam mai sus – complet închise. Nu în cele din urmă, economia trocului primitiv avea să fie una a lipsei oricăror contradicţii interne – faţă de viaţa economică de mai târziu –, una în care absenţa contradicţiilor se făcea compensată numai de limite tehnice, economice şi social-mentale ale dezvoltării.

În spatele unui model matematic (I) şi, respectiv, al sistemului de preţuri pe care acesta îl explicitează, putem vedea – în compensaţia lipsei şi a mărturiei istorice explicite – o lume realmente la antipodul celei de astăzi: a limitelor geografice, economice şi sociale, vizavi de globalizările şi internaţionalizările lumii moderne; a ritmurilor lente de dezvoltare şi preţurilor, tinzând către stabilitate în modul cel mai natural, vizavi de iureşul economiei de astăzi şi sarabandei preţurilor. Căutând şi astăzi stabilitatea preţurilor, acum ştim bine unde o găsim cu adevărat.

Întreg studiul, vă invităm să-l lecturați accesând acest LINK

ADV GNG 12060020 SB - 20/11439/AT 24.06.2020

PUBLICITATE - PARTENER goNEWS.ro

goNEWS.ro - STIRILE CONTINUA

Americanii mergeau la lupta pe… camile

Nu incape nici un dubiu ca la ora actuala Statele Unite au...

Terapie: plimbarea prin padure va fascina si papilele gustative

In mod evident, orice prilej de miscare exploatat la maximum si cu...

Sfaturi pentru cainele tau pentru ca viata acestuia sa se imbunatateasca

Pierderea vederii la caini poate fi congenitala, accidentala sau poate surveni din...

Lewis Hamilton scrie istorie in Formula 1

Pilotul britanic Lewis Hamilton (Mercedes) a castigat duminica Marele Premiu al Turciei...

PUBLICITATE HARMONYfm.ro - your HARMONY radio

- MUZICA ALEASA PE SPRANCEANA -

distribuie goNEWS.ro

news mix

Festivalul George Enescu organizat la Timisoara in 2023. Este anul in care orasul va fi Capitala Europeana a Culturii.

Presedintele Consiliului Judetean Timis, Alin Nica, a anuntat ca Festivalul de muzica...

- ADV GNG 12060020 SB -

COVID TOATE TARILE
62,325,383
Total cazuri confirmate
Updated on 28/11/2020 18:18

- PUBLICITATE PARTENER -

Americanii mergeau la lupta pe… camile

Nu incape nici un dubiu ca la ora actuala Statele Unite au cea mai...

Lewis Hamilton scrie istorie in Formula 1

Pilotul britanic Lewis Hamilton (Mercedes) a castigat duminica Marele Premiu al Turciei la Formula...

O moneda veche de 2000 de ani s-a vandut cu 4,2 milioane de dolari.

Moneda veche din aur, care infatiseaza asasinarea lui Iulius Cezar, s-a vandut cu 3,24...

Festivalul George Enescu organizat la Timisoara in 2023. Este anul in care orasul va fi Capitala Europeana a Culturii.

Presedintele Consiliului Judetean Timis, Alin Nica, a anuntat ca Festivalul de muzica George Enescu...

Pete Best, primul tobosar al Beatles: Ascultati muzica, apoi copiati-o, apoi faceti-o mai buna.

Pete Best a cantat la tobe in formatia The Beatles intre 1960-1962. A fost...

Antrenorul Simonei Halep, detalii despre starea tenismenei infectate cu Covid: „Nici ea nu stie cum a luat, a facut in jur de 20 de...

Artemon Apostu-Efremov, unul dintre antrenorii Simonei Halep, a oferit detalii despre starea de sanatate...

Este vândut aurul de către Băncile Centrale

Bancile centrale au vandut aur in trimestrul al treilea, pentru prima data dupa 2010,...

Ghid complet pentru cultura tomatelor. Totul despre plantarea rosiilor si ingrijirea lor.

Plantarea rosiilor. Cand se sadesc rosiileCand se planteaza rosiile in campCand se planteaza rosiile...