Staţiunea viticolă din Drăgăşani la 90 de ani de activitate: Mai sunt doar trei cercetători / ”Soiul Victoria e numărul 1 în lume ca soi de masă” / ”Tineretul nu vine către acest domeniu”

Evenimentul a reunit specialişti din ţară, foşti şi actuali angajaţi, care au evidenţiat transformările prin care a trecut unitatea de-a lungul timpului, dar şi dificultăţile actuale, în condiţiile în care staţiunea se confruntă cu o lipsă acută de specialişti din cauza subfinanţării.

„Suntem prima staţiune de cercetare, alături de staţiunea de la Odobeşti, din ţară. Suntem înfiinţaţi în anul 1936. Acum am împlinit 90 de ani şi aşteptăm centenarul. Este o perioadă încărcată de istorie, o perioadă în care s-au perindat foarte mulţi cercetători care au adus plusvaloare unităţii. Pot să spun că, pe lângă faptul că suntem prima staţiune de cercetare, suntem şi în ameliorarea viţei de vie, în creaţiile de soiuri, printre cei mai buni. Aş aminti aici de creaţia domnului dr. ing. Gheorghe Condei, împreună cu doamna dr. ing. Victoria Lepădatu, cu soiul Victoria, care este numărul 1 în lume ca soi de masă. Pot să spun şi de soiurile pentru obţinerea de vinuri roşii şi albe şi aici aş aminti de Crâmpoşia selecţionată, Crâmpoşia aromată, Vilaromul, Negru de Drăgăşani”, a declarat secretarul ştiinţific al staţiunii, ing. dr. Sergiu Gorjan.

El a precizat că în momentul de faţă, instituţia are doar opt angajaţi, dintre care doar trei sunt cercetători ştiinţifici, deşi necesarul este undeva de cel puţin zece astfel de specialişti.

„Ar trebui să fie un personal mai mare, un nucleu de cercetători ştiinţifici, dar, din păcate, din cauza fenomenului social, am rămas undeva la trei cercetători ştiinţifici. În total, cu tot cu directorul staţiunii suntem opt angajaţi. Tineretul nu vine către acest domeniu. Vin foarte puţini şi când vin, şi asta nu este numai la noi, stau în instituţie o perioadă şi pleacă. Nu le convine, li se pare greu, salariile sunt mici la început, dar deocamdată acestea sunt condiţiile”, a mai spus Gorjan.

Prezent la eveniment, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Georghe Ionescu Şişeşti”, prof. univ dr. Florin Stănică, a transmis însă că se caută soluţii pentru ca această instituţie să redevină ceea ce a fost odinioară.

„Din păcate, la un moment dat România a uitat că trebuie să-şi finanţeze cercetarea şi timp de foarte mulţi ani, chiar mai mult de 20 de ani după 1989, unităţile de cercetare, o parte din ele au supravieţuit, altele au dispărut, din păcate. Drăgăşani a fost salvat, staţiunea de la Drăgăşani a fost salvată. Eu nu concep viticultura românească fără staţiunea viticolă Drăgăşani şi o să fac tot ce-mi stă în puţină, mie şi colegilor mei, să o păstrăm în şiragul de staţiuni viticole importante pe care le avem, pentru că ea este centrul viticulturii din toată Oltenia, nu numai din Drăgăşani, şi pentru că este nevoie să ne păstrăm tradiţiile, istoria şi mai ales resursele genetice deosebite care se găsesc aici, în colecţii”, a spus preşedintele ASAS.

El a făcut apel la facultăţile de profil din ţară, la comunitatea locală şi la producători să vină în sprijinul staţiunii, care în perioada următoare urmează să fie evaluată şi, practic, să i se decidă viitorul.

„Avem în faţă o evaluare dificilă de care ne străduim să trecem cu cât mai mult succes. Dar va trebui să găsim formule în perioada imediat următoare pentru creşterea finanţării, pentru atragerea de tineri. Am făcut şi un apel colegilor de la Universitatea din Craiova şi de la celelalte universităţi cu facultăţi de profil, comunităţilor locale şi de ce nu, chiar şi producătorilor, pentru că, dacă ar fi să discutăm foarte deschis, trebuie să nu uităm faptul că toate numele mari, aceste case de vinuri din Drăgăşani, înmulţesc şi folosesc şi produc vinuri din soiurile create la staţiunea Drăgăşani. Deci înainte a fost Drăgăşaniul şi după aceea au venit cele care la ora asta, salvă Domnului, cultivă dealurile din Podgoria Drăgăşani”, a mai spus reprezentantul ASAS.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Drăgăşani a fost înfiinţată 1936, prin ordin al Ministerului Agriculturii, cu scopul de a moderniza viticultura românească după criza filoxerei, care a distrus majoritatea podgoriilor din Europa şi din România la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Staţiunea a fost realizată în Podgoria Drăgăşani, una dintre cele mai vechi şi mai renumite regiuni viticole din ţară, iniţial prin crearea a două mici laboratoare de analiză a vinurilor şi prognoza manei. Ulterior, în 1938, a fost achiziţionat un teren în suprafaţă de 6,5 hectare, iar în 1940 pepiniera viticolă din valea Oltului, în suprafaţă de 142 de hectare şi înfiinţată în 1897, se contopeşte cu staţiunea ca o singură unitate.

Perioada de maximă dezvoltare a acestei unităţi de cercetare a fost atinsă în perioada 1957-1994, când la Drăgăşani s-au născut multe soiuri de succes, printre cele mai cunoscute fiind Victoria (1978) – soi de struguri de masă creat de dr. Victoria Lepădatu şi dr. Gheorghe Condei, Crâmpoşia selecţionată (1972) – soi de struguri albi dezvoltat prin hibridarea liberă a vechiului soi autohton Crâmpoşie, Novac (1987), soi pentru vinuri roşii obţinut prin încrucişarea soiurilor Negru Vârtos şi Saperavi, precum şi Negru de Drăgăşani (1993), un soi emblematic pentru vinuri roşii de calitate superioară, creat de o echipă condusă de ampelografii Lazăr Avram şi Marin Neagu din aceeaşi încrucişare ca în cazul soiului Novac.

În ciuda dificultăţilor, povestea staţiunii a continuat şi după anii 2000, când au fost omologate, printre altele, soiurile Alutus (2003), creat din Băbească neagră şi Saperavi, precum şi Vilarom (2003), un soi aromat creat din Muscat Hamburg, Crâmpoşie şi Muscat Ottonel.

Cele mai noi soiuri omologate la Drăgăşani sunt Crâmpoşia aromată, soi românesc pentru vin alb obţinut din încrucişarea între Crâmpoşie selecţionată (sau Crâmpoşie) şi un membru al familiei Muscat (precum Muscat de Hamburg), Rusidava, un soi românesc de viţă de vie pentru struguri albi, creat şi menţinut de cercetătorii din Drăgăşani ca parte din efortul continuu de diversificare şi salvare a genotipurilor autohtone din zona Olteniei, precum şi trei clone: Cabernet Sauvignon 23, Muscat Ottonel 436 şi Sauvignon Petit 24.