România vrea un partener din NATO pentru reactoarele nucleare

Ministrul energiei spune că, după renunțarea la colaborarea cu compania chineză CGN, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă ar trebui realizate în parteneriat cu firme din state UE sau NATO.

„Avem un parteneriat strategic cu SUA, ținem de el, ne respectăm partenerii. Suntem membri ai UE și ai NATO. Lăsând la o parte acest lucru, cred că 7 ani de zile de când a început această colaborare cu compania chineză este suficient de mult ca să ne dăm seama că nu putem merge mai departe. Nu s-a avansat. Neavansându-se, nu putem să mai stăm încă 7 ani de zile să vedem ce se întâmplă”, a declarat Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri.

Ministerul Economiei a solicitat ca acționarii Nuclearelectrica să discute într-o ședință a Adunării Generale a Acționarilor programată pentru 12 iunie încetarea negocierilor cu firma chineză China General Nuclear Power Corporation în vederea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. În plus, Nuclearelectrica, companie unde Ministerul Economiei deține 82,5% din acțiuni, trebuie să analizeze care ar fi variantele de construcție a noi capacități de producție a energiei nucleare.

„Trebuie să facem aceste reactoare și sunt convins că le vom face. Avem surse proprii să facem un reactor. Sunt convins că vom găsi partener și în UE și în SUA. Parteneri cu care să și realizăm acest lucru. Când am spus NATO m-am gândit inclusiv la Canada, pentru că tehnologia CANDU este tehnologia deținută de compania canadiană SNC”, a spus Virgil Popescu, într-o declarație acordată joi seara postului B1TV.

Centrala de la Cernavodă, singura unitate de producție a energiei nucleare din România, a fost proiectată în perioada comunistă, dar folosește tehnologie CANDU, de origine canadiană, nu sovietică, precum restul centralelor construite în blocul estic. La Cernavodă funcționează în prezent două reactoare, fiecare cu o putere instalată de 700 megawați, care asigură împreună circa 20% din consumul național de electricitate.

Dar durata de viață a primului reactor se apropie de final și este nevoie de investiții de miliarde de euro pentru a o prelungi. „Nu suntem într-o situație ușoară. În 2026 trebuie retubat Reactorul 1. Dacă îl scoatem din uz și nu punem nimic în loc o să fim într-o situație foarte grea”, a subliniat ministrul economiei.

De construcția a încă două reactoare se vorbește de mulți ani, dar mai multe parteneriate au eșuat de-a lungul timpului, iar Nuclearelectrica se vede acum din nou singură în acest proiect.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: