În ultimele șase luni, România a cunoscut o accelerare spectaculoasă în atragerea de fonduri europene, o performanță remarcată și elogiată de presa din străinătate. Publicația maghiară vg.hu descrie această evoluție ca fiind „fără precedent”, subliniind rolul echipei Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen și al autorităților române.
Datele cheie care arată saltul calitativ
Potrivit datelor oficiale prezentate de ministrul fondurilor europene, Alexandru Pîslaru, și reluate de sursa maghiară, progresul se concretizează în cifre elocvente:
- Rata de absorbție a crescut de la 9,9% la peste 20%, dublându-se practic.
- Rambursările lunare de la Comisia Europeană au crescut de la o medie de 86 de milioane de euro pe lună (în perioada 2021-2025) la peste 450 de milioane de euro lunar în ultimele șase luni – o creștere de aproape șapte ori.
- În doar această perioadă scurtă (10% din durata programului 2021-2027), România a atras 43% din totalul rambursărilor primite până acum.
Cum a fost posibilă această accelerare?
Articolul evidențiază două motoare principale pentru acest salt. În primul rând, a fost renegociat și deblocat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care la mijlocul anului 2025 părea blocat, cu plăți suspendate. Aproximativ o treime din fondurile PNRR atrase până acum au fost absorbite tocmai în această perioadă recentă de șase luni.
În al doilea rând, autoritățile au crescut transparența și eficiența procesului, ceea ce a permis transmiterea unui număr mai mare de cereri de plată către Bruxelles și încasarea rapidă a sumelor.
Impactul economic și obiectivele viitoare
Afluxul masiv de fonduri europene are un impact direct și benefic asupra economiei naționale:
- Joacă un rol-cheie în reducerea deficitului bugetar.
- Aduc peste 2,3 miliarde de euro în trezoreria statului în doar jumătate de an.
Obiectivele pentru viitor sunt ambițioase. Pentru anul 2026, Ministerul Fondurilor Europene își propune să atragă peste 10 miliarde de euro doar din instrumentele de redresare (PNRR). În total, se preconizează cheltuirea a cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri UE pentru investiții critice în sănătate, educație, infrastructură de transport și creșterea competitivității economice.
Concluzie: Un moment de cotitură în relația cu UE
Analiza presei maghiare surprinde un moment de cotitură pentru România în gestionarea fondurilor europene. După ani de absorbție lentă, accelerarea dramatică a ultimelor luni demonstrează că, cu o abordare tehnică coherentă și o negociere eficientă, țara poate să-și valorifice integral potențialul de a aduce investiții transformatoare. Performanța devine un model de urmat și un motiv de încredere pentru perioada bugetară 2028-2034, pentru care pregătirile sunt deja în curs.
