Vicepremierul Marian Neacșu a declarat, luni, într-o conferință de presă că PSD vrea ca proiectul privind reforma administrației centrale să intre în Guvern până la 1 martie 2027 și să fie adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament. Marian Neacșu a susținut că, dacă proiectul ar intra în dezbaterea Parlamentului, ar putea fi modificat substanțial. El a declarat, de altfel, că o astfel de reformă nu poate fi realizată atunci când la guvernare este o coaliție de mai multe partide, ci doar când există „o conducere guvernamentală unitară”.
Marian Neacșu a precizat că această reformă vizează două mari categorii sistemice: aparatul public central și subordonatele acestuia și societățile cu capital majoritar de stat.
Măsurile propuse de PSD vizează:
- reducerea aparatului de stat prin unificarea serviciilor suport și digitalizare; crearea unui centru bugetar județean unic. „Apreciem că nu e nevoie ca fiecare unitate teritorială a fiecărui minister să aibă fiecare contabilitate, audit, logistică, serviciu juridic, ci pot fi înglobate într-o structură județeană”
- reducerea numărului de controale prin comasarea unor instituții
- centralizarea unor structuri județene la nivel regional
- reorganizări, comasări, fuziuni sau dizolvări de autorități care au atribuții dublate sau și-au dovedit de-a lungul timpului ineficiența. Exemplu: ANSVSA, Protecția Consumatorului, servicii la nivel județean ale Institutului Național de Sănătate Publică
- societățile comerciale: o analiză criterială complexă la societățile cu pierderi istorice pentru comasare, fuziune sau desființare. Excepție: societățile listate la bursă
Marian Neacșu a precizat că până la 20 februarie vor avea loc consultările, pentru ca la 1 martie proiectul să intrare în guvern și în procedura parlamentară de angajare a răspunderii Guvernului.
În legătură cu concedierile de personal pe care le-ar presupune comsarea sau desființarea unor instituții sau societăți cu capital majoritar de stat, vicepremierul a declarat: „Vom lua în calcul toate elementele de protecție socială necesare: reconversia profesională și reașezarea personalului care ar putea fi disponibilizat. (…) Avem la Ministerul Muncii destule programe care vizează această aspecte”.
De ce vrea PSD să treacă reforma administrației prin angajrea răspunderii Guvernului în Parlament
„O opinie personală de politician trecut mult prin viață. O reformă de felul acesta poate să fie făcută atunci când nu e rodul unei coaliții largi, pentru că într-o coaliție largă, mai ales cu forțe de stânga și de dreapta, părerile, aspirațiile sunt destul de diverse pentru a putea să ajungi la un rezultat. Astfel de lucruri se realizează mai degrabă atunci când e o conducere guvernamentală unitară și care reușește prin dialog și consultare să-și obțină sprijin parlamentar. (…)
E o chestiune de decizie generală. Dacă te consulți, ai ajuns la un act normativ care să cuprindă și părerile celorlalți și l-ai închis. Dacă dai drumul în procedură parlamentară, creativitatea parlamentară e incomensurabilă și atunci e foarte posibil să fii denaturat de la scopul pe care ți l-ai propus”, a declarat Marian Neacșu.
Ce înseamnă asumarea răspunderii Guvernului în Parlament
Asumarea răspunderii Guvernului în Parlament înseamnă că legea este adoptată fără nicio dezbatere și fără vreo modificare față de forma propusă de Guvern. Premierul și le asumă în fața Legislativului, iar parlamentarii care se opun măsurilor au la dispoziție 3 zile să depună o moțiune de cenzură. Dacă moțiunea este adoptată, cade Guvernul, iar dacă aceasta este respinsă Cabinetul merge mai departe și legile se consideră adoptate. Însă pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură este nevoie de voturile a jumătate plus unu din numărul parlamentarilor.
Articolul 114 din Constituție prevede că Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată de Parlament. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege se consideră adoptat.
Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, prevede Constituția la articolul 113.
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor și se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






