Proiectul de transformare a Munților Făgăraș într-un parc național de tip „Yellowstone românesc” a fost respins de către primarii și comunitățile locale din județele Brașov și Sibiu, anunță Bună Ziua Brașov.
Într-o dezbatere publică tensionată, desfășurată joi, 19 noiembrie, la Cetatea Făgăraș, moderată de către primarul municipiului, Gheorghe Sucaciu, aleșii locali și reprezentanții proprietarilor de păduri au respins demersul inițiat de Fundația Conservation Carpathia și au adoptat „Rezoluția de la Făgăraș”, prin care cer Guvernului oprirea procedurilor conduse de ONG-uri.
Întâlnirea, care a durat peste două ore și jumătate, a reunit parlamentari din tot spectrul politic (PSD, USR, AUR, SOS), primari din Țara Făgărașului, proprietari de terenuri, conducerea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) și noul prefect al județului Brașov, Lucian Mija.
La finalul întâlnirii, primarul Gheorghe Sucaciu a anunțat că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „ITI Microregiunea Țara Făgărașului”, structură formată din 33 de primării din Brașov și Sibiu, își va asuma direct gestionarea masivului montan, refuzând statutul de parc național.
„Cerem Ministerului Mediului recunoașterea arealului ca fiind sub jurisdicția ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului. Solicităm ministerului să sisteze demersurile Fundației Conservation Carpathia sau a altui ONG privind înființarea Parcului Național Munții Făgăraș. Scopul nostru este să nu se înființeze acest parc. Plecăm din Cetatea Făgărașului, care nu a fost cucerită niciodată, cu ideea că noi rezolvăm problema”, a declarat Gheorghe Sucaciu.
Poziția primarilor a fost susținută și de noul prefect al județului Brașov, Lucian Mija, originar din zonă, care a invocat legătura istorică a comunităților cu masivul montan și respectarea dreptului de proprietate.
„Munții sunt aici dintotdeauna, noi suntem aici de mii de ani. În timpul rezistenței din munți, Munții Făgăraș au fost adăpost. Este o afirmație tendențioasă că noi nu știm să ne protejăm munții și că trebuie să vină alții să facă acest lucru. Acești munți sunt lăudați pentru frumusețea lor datorită comunităților. Trebuie să protejăm mediul, dar trebuie să respectăm și dreptul de proprietate”, a subliniat prefectul Lucian Mija.
La rândul său, președintele ANMAP, secretarul de stat Raluca Dumitrescu, a confirmat că un parc național nu poate fi înființat abuziv, de la centru: „Un parc național se înființează prin Hotărâre de Guvern, dar acest lucru este posibil doar dacă există decizii în acest sens emise de administrațiile locale.”
În replică, reprezentantul Fundației Conservation Carpathia, Mihai Zotta, a încercat să demonteze temerile legate de înstrăinarea terenurilor sau de eventuale exploatări de resurse minerale pe viitor, oferind garanții că proprietățile achiziționate vor fi cedate autorităților române.
„Aici nu este vorba de români sau străini. După ce se înființează parcul, toate proprietățile fundației din Munții Făgăraș vor fi donate statului român”, a asigurat Zotta, menționând că prevederile din statut privind drepturile de exploatare au rol strict de protecție împotriva activităților industriale, după modelul practicilor din SUA.
Argumentele nu i-au convins însă pe proprietarii privați de pe versantul nordic.
Reprezentanții Asociației „Munții Făgăraș”, care dețin 17.000 de hectare de pădure și 6.000 de hectare de pășune, au precizat că au refuzat constant vânzarea terenurilor către fundație:
„Nu ne dorim nimic de la ei, dar nici nu cedăm nimic (…) Pădurile au fost cumpărate de oameni în 1926 și ne-au fost luate cu forța în 1946. Acum vor să ni le ia iar și să ne facă bine cu forța”, au răspuns cei prezenți.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






