România a obținut opt medalii la World Cheese Awards 2026, premii câștigate de producători din Vâlcea, Harghita și Covasna, însă nicio brânză din Mărginimea Sibiului nu a fost înscrisă în concurs, relatează Turnul Sfatului.
Degustătorul autorizat Lenu Bleoju explică de ce faimoasele telemea și brânză de Sibiu rămân captive în piețele locale. El vorbeșter despre lipsa fișelor tehnice, absența asocierii între fermieri și reticența de a trece de la producția tradițională de stână, la standardele internaționale ale brânzeturilor maturate.
Lenu Bleoju – expert în brânzeturi și membru al Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați (FNDA) – face parte din jurii, lucrează cu producători din toată țara și organizează degustări pentru consumatori. A învățat să facă brânză din copilărie, în Poiana Sibiului.
„Eu sunt din Mărginimea Sibiului și, mic copil fiind, am făcut foarte mult timp Telemea de Sibiu. Cunosc și știu exact ce înseamnă acest produs din punct de vedere practic”, spune Lenu Bleoju.
Potrivit ei, sibienii nu lipsesc de la concursuri pentru că brânza lor nu ar fi bună, ci din alte motive.
„Ideea este că cei care au participat la concurs în mare parte sunt producători de brânzeturi maturate. Cam acestea sunt specialitățile cu care se merge mai departe, dar nu ar fi neapărat acesta un impediment absolut.”
Mulți producători din Mărginime câștigă destul vânzându-și brânza în piețe, în special în București și marile orașe, astfel nu simt nevoia să participe la concursuri.
„O parte dintre producători se mulțumesc să vândă așa cum știm, în București, în piață și așa mai departe, și este în regulă pentru ei. Nu își doresc mai mult, nu își doresc să concureze. Alții poate că nici nu știu despre existența unor concursuri de o asemenea anvergură. Sunt destul de puțini producători care își doresc să iasă în față, iar alții, din varii motive, se plafonează cu ceea ce fac la nivel local”, explică degustătorul.
Cea mai mare problemă, spune Bleoju, este că producătorii tradiționali lucrează după rețete transmise din generație în generație, fără parametri scriși în detaliu și fără fișe tehnice.
„Jurizarea se face în orb. Avem în față niște produse despre care nu știm de unde sunt, dar primim informații tehnice esențiale: dacă este maturată o anumită perioadă, ce tip de lapte s-a folosit, dacă laptele a fost pasteurizat sau nu, dacă s-au aplicat tratamente termice.
Trebuie să primim aceste date pentru a vedea dacă le regăsim în proprietățile organoleptice ale produsului degustat. Noi, din păcate, nu avem această latură tehnică și științifică reglementată sau scrisă undeva pentru produsele din Sibiu”, spune Lenu Bleoju.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






