Deputaţii italieni au adoptat marţi un proiect de lege privind antisemitismul, susţinut de prim-ministrul de extremă dreapta Giorgia Meloni, dar care, potrivit opoziţiei, ar putea restrânge libertatea de exprimare atunci când vine vorba de a critica politica israeliană, transmite Agerpres, care citează AFP.
Acest proiect de lege integrează în legislaţia italiană definiţia antisemitismului formulată de Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (IHRA), adoptată de ţările membre ale organizaţiei, printre care Italia, Germania sau Franţa.
Această definiţie descrie antisemitismul ca fiind „o anumită percepţie asupra evreilor, care se poate exprima prin ură faţă de aceştia”.
Definiţia IHRA precizează că „antisemitismul se poate manifesta prin atacuri împotriva statului Israel, atunci când acesta este perceput ca o colectivitate evreiască. Cu toate acestea, criticarea Israelului, aşa cum ar fi criticat orice alt stat, nu poate fi considerată antisemitism”.
Însă unele dintre exemplele de antisemitism oferite de IHRA stârnesc controverse, în special cel referitor la „stabilirea de comparaţii între politica israeliană contemporană şi cea a naziştilor”.
Angelo Bonelli, copreşedintele partidului de stânga Alleanza Verdi e Sinistra (AVS), a declarat pentru AFP că votează împotriva unei „legi pumn în gură”.
Partidele de opoziţie pledau mai degrabă pentru adoptarea Declaraţiei de la Ierusalim din 2021 care, potrivit lor, stabileşte o distincţie mai clară între ura faţă de evrei şi criticarea Israelului şi a sionismului.
Însă subiectul a divizat opoziţia, inclusiv principalul partid de centru-stânga, Partidul Democrat.
Giulio Terzi di Sant’Agata, senator al partidului Fratelli d’Italia condus de Meloni, a respins criticile. Această lege „nu limitează libertatea de exprimare, opiniile politice şi nici critica” la adresa guvernului israelian, a dat el asigurări.
Numărul incidentelor antisemite înregistrate a crescut puternic în Italia în ultimii ani. Fondazione Centro di Documentazione Ebraica Contemporanea (CDEC), care monitorizează antisemitismul la nivel naţional, a înregistrat 963 de cazuri în 2025, faţă de 226 în 2021.
Într-un caz puternic mediatizat, un rabin a fost agresat la Milano, în luna septembrie, de trei tineri născuţi în Italia din familii nord-africane, în timp ce aştepta un autobuz.
Doi dintre agresorii săi au fost expulzaţi, unul în Tunisia şi celălalt în Maroc. Cel de-al treilea, născut în Italia din părinţi tunisieni, a fost condamnat la opt luni de închisoare pe 12 noiembrie şi îşi aşteaptă, la rândul său, expulzarea.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






