Negocierile de la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP31), desfăşurată în staţiunea turcă Antalya, au continuat şi sâmbătă, după ce discuţiile dintre aproape 200 de ţări nu au dus încă la un compromis privind combustibilii fosili şi finanţarea măsurilor climatice, relatează agențiile de știri AFP şi dpa, citate de Agerpres.
Conferinţa, începută la 9 noiembrie şi programată să se încheie vineri, 20 noiembrie, a fost prelungită cu 21 de ore din cauza divergenţelor privind conţinutul declaraţiei finale. Astfel, negocierile au continuat şi sâmbătă, fără ca statele să ajungă la un acord, iar Uniunea Europeană a confirmat după-amiază că nu există încă un compromis.
Europenii încearcă să obţină includerea în document a unui angajament privind renunţarea treptată la combustibilii fosili, în pofida opoziţiei Arabiei Saudite. „Este mai bine să nu avem un acord decât să încheiem unul prost”, a declarat comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, citată de AFP.
La rândul său, ministrul mediului din Tuvalu, Maina Talia, a avertizat că un acord fără nicio referire la combustibilii fosili ar însemna că negocierile sunt inutile. „Timpul trece”, a spus el, exprimându-şi dezamăgirea faţă de ritmul lent al discuţiilor.
Un alt punct de dispută îl reprezintă includerea în document a tehnologiilor de captare, utilizare şi stocare a dioxidului de carbon, susţinute de companiile din industria petrolului şi gazelor ca soluţie pentru reducerea emisiilor.
Vineri, aproximativ 12 ţări, printre care Franţa, Panama şi Coasta de Fildeş, au cerut ca decizia finală să prevadă „o tranziţie clară de la combustibilii fosili”. Însă cel mai recent proiect de acord nu include o astfel de referire.
Negocierile sunt blocate şi de divergenţele privind finanţarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare. Acestea cer statelor dezvoltate, responsabile istoric pentru cea mai mare parte a emisiilor, să îşi respecte angajamentele de finanţare.
„Africa nu va accepta un rezultat care se limitează la declaraţii, fără resursele necesare pentru punerea lor în aplicare”, a avertizat ministrul mediului din Ghana, Zanetor Agyeman-Rawlings.
Un alt subiect controversat este calendarul publicării următoarelor rapoarte ale Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Uniunea Europeană, ţările cel mai puţin dezvoltate şi micile state insulare vor ca rapoartele să fie disponibile înaintea evaluării globale a eforturilor de reducere a emisiilor, programată pentru 2028. Arabia Saudită şi India susţin amânarea publicării până în 2029.
Ministrul din Tuvalu a spus că lipsa progreselor de la reuniunile ONU provoacă tot mai multă nemulţumire şi neîncredere în rândul societăţii civile şi al ţărilor cele mai vulnerabile la schimbările climatice. El a îndemnat însă statele să continue eforturile şi în afara negocierilor oficiale, indicând o alianţă de ţări care susţin renunţarea treptată la cărbune, petrol şi gaze.
Turcia, care organizează COP31 împreună cu Australia, a făcut apel la ţări să acţioneze responsabil pentru a ajunge la un compromis. Un acord substanţial rămâne însă dificil de obţinut, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al creşterii preţurilor la energie, în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Printre obiectivele promovate de gazde s-a numărat şi accelerarea electrificării, însă statele nu au ajuns la un consens privind formularea acestui angajament. Un proiect anterior de acord propunea creşterea ponderii electricităţii în consumul final de energie la 35% până în 2035, faţă de puţin peste 20% în prezent.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






