Clădirea emblematică de pe Calea Victoriei, care găzduiește Muzeul Național de Istorie a României, este un simbol al patrimoniului cultural național, cu o istorie de peste 130 de ani. În ciuda unui tezaur neprețuit de peste 690.000 de piese, sediul său – fostul Palat al Poștelor – se confruntă cu degradare, dar speranța renaște cu reluarea proiectului de restaurare în 2025.
O clădire cu istorie: de la Palatul Poștelor la Muzeu
Ideea muzeului s-a materializat mult după construirea clădirii în sine. Piatra de temelie a fost pusă la 20 octombrie 1894, într-o ceremonie oficială cu prezența regelui Carol I. Clădirea, cunoscută inițial ca Palatul Poștelor, a fost construită între 1894 și 1899 după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, care s-a inspirat din Palatul Poștelor Federale din Geneva.
Destinația sa s-a schimbat radical în secolul XX. Abia prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 20 martie 1970 s-a oficializat înființarea „Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România” în această locație, instituție care și-a deschis porțile publicului pe 8 mai 1972.
Comoara națională: o privire asupra colecțiilor
MNIR deține una dintre cele mai vaste și valoroase colecții din țară, depășind 690.000 de piese, grupate în numeroase categorii specializate. Printre cele mai notabile se numără:
- Numismatică: Colecția impresionantă de peste 338.711 de piese, cea mai numerosă din muzeu.
- Istorie: Aproape 191.114 obiecte documentare.
- Arheologie: Peste 79.280 de artefacte.
- Filatelie: Aproape 80.239 de timbre.
Acestea sunt completate de colecții bogate de artă plastică și decorativă, manuscrise, hărți, armament, textile și mobilier.
Expozițiile permanente: de la Columna lui Traian la Tezaur
Muzeul oferă publicului trei expoziții permanente de excepție:
- Copia Columnei lui Traian: O reproducere la scară naturală a celebrului monument roman, de o valoare istorică și artistică remarcabilă.
- Lapidariul: Prezintă peste 165 de piese litice (sculpturi, elemente arhitecturale, monumente funerare) reprezentative pentru spațiul românesc.
- Tezaurul Istoric: Considerat punctul forte, expune în permanență peste 3.000 de piese unicat, realizate din metale și pietre prețioase, ce ilustrează civilizațiile care au înflorit pe teritoriul României.
Acces pentru public și perspective viitoare
Muzeul organizează și expoziții temporare diverse și oferă servicii de ghidaj (cu programare prin email). Programul de vizită este de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Din păcate, clădirea se confruntă din 2002 cu un lung șir de proiecte de restaurare întrerupte din cauza lipsei fondurilor (ultima oară în 2016). Starea de degradare a devenit evidentă. Totuși, anul 2026 aduce o nouă speranță: proiectul de reabilitare a fost reluat în noiembrie 2025, marcând posibilul început al unei noi ere pentru acest monument și tezaurul pe care îl găzduiește.
Sediul Muzeului Național de Istorie a României, situat în fostul Palat al Poștelor de pe Calea Victoriei 12, înfățișează începuturile, gloria și provocările curente ale celei mai importante instituții de acest gen din țară. În ciuda unei colecții impresionante de peste 690.000 de obiecte și a unui trecut legat de monarhia română, clădirea se află într-o stare avansată de degradare, dar proiectul de reabilitare a fost reluat recent.
Începuturile în perioada regală
Clădirea emblematică și-a pus piatra de temelie în data istorică de 20 octombrie 1894, într-o ceremonie oficială la care au participat Regele Carol I, prim-ministrul Lascăr Catargiu, miniștrii de atunci și primarul Capitalei. Construcția a fost inițial destinată Poștelor.
Transformarea și apogeul în perioada comunistă
Patru decenii mai târziu, instituția muzeală s-a născut printr-o decizie oficială. Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 20 martie 1970, s-a înființat „Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România”, cu sediul în fostul Palat al Poștelor.
Muzeul și-a deschis porțile publicului pe 8 mai 1972, cu o expoziție permanentă impresionantă de 50 de săli, Lapidarium, Copia Columnei lui Traian și tezaurul istoric. Mai târziu, în 1978, au fost adăugate și expoziții dedicate cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu.
După Revoluție: schimbarea de nume și proiecte întrerupte
Odată cu căderea regimului comunist, instituția și-a schimbat numele în cel actual: Muzeul Național de Istorie a României. De-a lungul anilor, starea clădirii a început să se degradeze.
Un proiect de restaurare și consolidare majoră a început în 2002, dar a fost oprit în 2006 din cauza lipsei fondurilor, după ce doar o parte dintre lucrări fuseseră finalizate. O nouă încercare eșuată a avut loc în 2016.
Perspectivele pentru 2026: speranța unui nou început
Anul 2026 este privit cu speranță ca punct de cotitură. După informațiile din articol, proiectul de reabilitare a fost reluat în luna noiembrie 2025, oferind posibilitatea salvării și valorificării acestui monument istoric și a colecției sale de neprețuit pentru generațiile viitoare.
