Munca prin platforme devine, pentru anumite categorii de persoane, o soluție de acces rapid la venituri și la piața muncii. Studenții, părinții care trebuie să își împartă timpul între familie și serviciu, dar și persoanele aflate la început de drum profesional se numără printre cei pentru care flexibilitatea poate face diferența.
Un studiu realizat de Ipsos* în România arată că majoritatea românilor văd munca prin platforme ca pe o oportunitate, nu ca pe o amenințare pentru piața tradițională a locurilor de muncă.
Potrivit cercetării, 86% dintre români consideră că munca prin platforme îi poate ajuta pe studenți să aibă acces la o sursă de venit flexibilă.
În același timp, 78% consideră că acest tip de activitate îi sprijină pe cei care intră pentru prima dată pe piața muncii, iar 73% cred că este util pentru părinții care se ocupă preponderent de îngrijirea copiilor, dar au nevoie și de o sursă flexibilă de venit.
Pentru studenți, munca prin platforme poate însemna primul contact real cu piața muncii, cu posibilitatea de a-și adapta programul în funcție de cursuri și de timpul dedicat studiului. Pentru 92% dintre respondenți, cei care lucrează prin platforme ar trebui să poată alege când și cât lucrează. Această flexibilitate le permite să îmbine activitatea cu studiile, responsabilitățile de familie sau alte angajamente.
Oportunități de venit pentru cei care au nevoie de un program flexibil
Un student poate lucra câteva ore după cursuri sau în weekend, un părinte poate alege intervalele în care are sprijin pentru îngrijirea copilului, iar o persoană aflată la început de drum poate câștiga experiență și obține un venit.
Veniturile suplimentare sunt cel mai des menționat avantaj al muncii pe platformă. Potrivit studiului Ipsos, 61% dintre români indică acest beneficiu, urmat de posibilitatea de a alege momentul în care lucrezi, menționată de 52% dintre respondenți, și de libertatea de a lucra mai mult sau mai puțin, indicată de 47%.
În plus, un studiu realizat de Copenhagen Economics în 2026** în rândul curierilor parteneri, aduce date și despre motivațiile celor care practică aceste activități. Întrebați de ce preferă să lucreze prin intermediul platformelor de livrare, 66% dintre respondenți au indicat că acest tip de activitate se potrivește pe lângă celelalte activități și responsabilități pe care le au, în timp ce 51% dintre aceștia susțin că le place acest tip de muncă. În ceea ce privește motivele pentru care fac livrări, 53% dintre respondenți spun că vor să își susțină familia, 41% că vor să își îmbunătățească nivelul de trai, iar 31% că vor să își achite datoriile.
Datele sunt relevante și în contextul mai larg al pieței muncii. Eurostat arată că, în 2025, România avea cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor de 15-29 de ani care nu erau nici angajați, nici în educație sau formare: 19,2%, față de media UE de 11% (Eurostat).
La nivel european, munca prin platforme este definită ca potrivirea cererii și ofertei de muncă prin intermediul unei platforme online și al unui algoritm, pe baza unor sarcini sau proiecte individuale (Eurofound). Comisia Europeană arată că platformele pot crea oportunități pentru lucrători și persoane independente, dar aduc și provocări legate de statutul de muncă, protecție socială și transparența algoritmilor (Comisia Europeană).
De altfel, Directiva europeană privind munca pe platforme a intrat în vigoare în decembrie 2024, iar statele membre trebuie să o transpună în legislația națională până în decembrie 2026.
Obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de muncă și a protecției datelor personale, dar și păstrarea oportunităților și flexibilității oferite de economia platformelor, potrivit Comisiei Europene.
Flexibilitate și protecție: exemplul Slovacia
Slovacia oferă un exemplu de bună practică: este primul stat membru care a transpus Directiva europeană privind munca prin platforme, într-o manieră care păstrează flexibilitatea și garantează, în același timp, protecția socială a lucrătorilor.
Pentru România, miza este păstrarea oportunităților de venit și a libertății de program, într-un cadru care oferă reguli clare privind siguranța, drepturile lucrătorilor și accesul la informații. Studiul Ipsos/Wolt arată că românii nu resping reglementarea, dar vor ca aceasta să păstreze libertatea de alegere. Astfel, 70% dintre respondenți susțin menținerea accesului la munca flexibilă prin platforme. Totodată, 79% cred că reglementările ar trebui să permită lucrătorilor să își aleagă forma de muncă preferată.
Așadar, munca prin platforme nu înlocuiește piața tradițională a muncii, dar funcționează ca o poartă de intrare sau ca o alternativă pentru cei care au nevoie de venituri suplimentare, experiență și program flexibil si adaptat in functie de nevoile si disponibilitatea fiecaruia.
Pentru studenți, părinți și persoanele aflate la început de drum, această flexibilitate poate fi exact diferența dintre a rămâne în afara pieței muncii și a face primul pas către independență financiară.
* Studiul a fost realizat online, pe un eșantion de 1.000 de respondenți din România, cu vârste între 18 și 75 de ani, în perioada 13 ianuarie – 2 februarie 2026.
** Studiul derulat de Copenhagen Economics în 2026 în rândul curierilor din flotele care livrează prin Wolt a inclus, în România, 1.265 de răspunsuri valide. Rata de răspuns a fost de 13%, iar marja de eroare estimată este de ±2 puncte procentuale și are caracter orientativ. Rezultatul de 66% se bazează pe răspunsurile celor 907 curieri care au declarat că preferă livrările prin platforme altor opțiuni de câștig disponibile.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






