Lideri din Franța și alte state europene au condamnat declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, un teritoriu autonom danez, subliniind necesitatea unei abordări colective pentru protejarea suveranității acestuia. Comentariile vin pe fondul reiterării de către Trump a interesului SUA pentru insulă din motive de securitate națională.
Președintele francez Emmanuel Macron a criticat direct Statele Unite într-un discurs anual de politică externă susținut pe 8 ianuarie, descriindu-le ca pe o „putere consacrată care se îndepărtează treptat de unii dintre aliații săi și se eliberează de regulile internaționale pe care le promova înainte”. Macron a subliniat că SUA par să adopte o atitudine de distanțare față de normele internaționale tradiționale.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că Franța dorește să acționeze împreună cu partenerii europeni pentru a contracara orice formă de intimidare. El a anunțat că va discuta subiectul într-o întâlnire cu omologii săi din Germania și Polonia. Opt lideri europeni au insistat asupra faptului că securitatea Groenlandei trebuie asigurată colectiv prin NATO, respectând voința cetățenilor săi.
Discuțiile au inclus o reuniune la Paris cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen, iar la Berlin se elaborează un plan care ar putea implica măsuri europene de descurajare în cazul unei intervenții americane, alături de o prezență sporită a NATO în regiune. Ambasadorii NATO au convenit, în cadrul unor discuții închise la Bruxelles, să consolideze securitatea în regiunea arctică.
Trump a reiterat că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA și nu a exclus posibilitatea unei intervenții militare. Danemarca a avertizat că o astfel de acțiune ar putea marca sfârșitul Alianței Nord-Atlantice. Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei și membră a UE prin aceasta, nu face însă parte din Uniunea Europeană în sine. NATO, cu 32 de state membre inclusiv SUA, menține o prezență militară semnificativă în regiune.
Europa intensifică eforturile diplomatice pe două fronturi: lobby la Washington și presiuni în cadrul NATO pentru a evita escaladarea unei crize. Aceste reacții marchează o schimbare notabilă în poziția europeană față de politicile externe ale SUA sub administrația Trump.
