in ,

Legiferarea pentru viitorul planetei

Cum putem face față dezastrului provocat de schimbările climatice? Putem legifera împotriva acestei devastări și în numele cui anume?

Acesta a fost subiectul ultimului și ultimului eveniment Ecologues, “Legiferând pentru viitor”, care a reunit joi, 29 iunie, la Biblioteca Americană din Paris, doi experți și un tânăr activist în domeniul climei. Seria Ecologues a fost prezentată de News Decoder, Climate Academy și Biblioteca Americană din Paris în cadrul proiectului Writing’s on the Wall, finanțat de programul Erasmus+ al Uniunii Europene.

La discuție au participat Tim Crosland, director al organizației non-profit britanice Plan B, Linda Sheehan, director executiv al Environment Now și Irmak Kanyılmaz, student la Climate Academy din cadrul Școlii Europene Bruxelles II.

În calitate de director executiv, Linda Sheehan ghidează activitatea desfășurată de Environment Now pentru protejarea și refacerea ecosistemelor de coastă, de apă dulce și de pădure din California. “Ne confruntăm cu o a șasea extincție în masă”, a declarat Sheehan. “Acidificarea oceanelor crește în cel mai rapid ritm din ultimii 300 de milioane de ani, iar Organizația Națiunilor Unite a constatat că schimbările climatice ne împing spre ceea ce ei numesc o lume imposibil de trăit.”

Legile de mediu sunt învechite, incapabile să oprească schimbările climatice, cu atât mai puțin să le inverseze. La început, Sheehan a dat vina pe opoziția industriei, pe birocrație, pe instanțele de judecată copleșite, pe judecătorii conservatori și pe lipsa unei informări și implicări eficiente a publicului. Mai târziu și-a dat seama că problema se află mai adânc în interiorul nostru. Considerăm sistemele naturale ca fiind separate de noi, ca pe niște mărfuri cu care se poate face comerț.

Drepturile omului și drepturile naturii
Luăm mult mai mult decât dăm înapoi, iar legile actuale de mediu reflectă această mentalitate.

Dar Sheehan a spus că o filozofie juridică care reprezintă o viziune centrată pe Pământ generează legi care recunosc drepturile inerente ale naturii de a exista, de a prospera și de a evolua, la fel cum recunoaștem drepturile omului. Thomas Berry a fost cel care a identificat natura distructivă a antropocentrismului și a propus o altă mentalitate.

În prezent, drepturile naturii sunt recunoscute prin lege, într-o anumită măsură, de 24 de națiuni din întreaga lume, inclusiv de 15 state americane. Puteți vedea aceste și alte legi ecologice din întreaga lume pe site-ul ecojurisprudence.org.

Tim Crosland, fost avocat și director al Plan B, o fundație care sprijină acțiunile juridice strategice pentru prevenirea schimbărilor climatice catastrofale, a subliniat caracterul omniprezent al schimbărilor climatice.

“În primul rând, dovezile a ceea ce facem lumii din jurul nostru nu se rezumă doar la ceea ce ne spune știința despre punctele critice de basculare”, a spus Crosland. “O vedem, nu-i așa? Vedem acest lucru peste tot în lume. Nu este vorba doar de ceea ce se întâmpla în Pakistan, sau de foametea din Cornul Africii sau din Afganistan. Am văzut sate decimate în Germania, în Franța, în Luxemburg, inundații în Marea Britanie. Ar trebui să fii orb ca să nu observi acest lucru. Ar trebui să alegi să nu vezi.”
Îngroparea distrugerii mediului
Guvernele și companiile producătoare de combustibili fosili știu despre accelerarea schimbărilor climatice încă din anii 1950 și 1960. În loc să abordeze frontal această problemă, au lansat campanii deliberate pentru a ascunde acest lucru, a declarat Crosland. Astăzi, chiar și după 27 de reuniuni ale Conferinței părților – cunoscute sub numele de COP – și în ciuda tuturor discuțiilor, legilor și felicitărilor, emisiile globale de carbon sunt în creștere.

Așadar, care este rostul tuturor acestor reuniuni?

“Politicienii britanici spun că noi [locuitorii din Regatul Unit] suntem doar o mică parte a problemei”, a spus Crosland. “Ei bine, de fapt, orașul Londra susține 15% din emisiile globale din întreaga lume, în calitate de centru financiar. Aceasta este o cantitate imensă pentru o țară relativ mică. Firmele de avocatură de top din Londra au susținut tranzacții cu combustibili fosili în valoare de 1,5 trilioane de lire sterline (1,9 trilioane de dolari) din 2018”.

Un sistem juridic internațional secret permite firmelor de combustibili fosili să dea în judecată guvernele pentru profiturile viitoare pierdute. Companiile dau vina pe politicile climatice. Crosland a declarat că guvernul britanic ignoră dovezile științifice. Între timp, oamenii care protestează împotriva crimelor climatice sunt trimiși la închisoare. Ce se întâmplă cu directorii de combustibili fosili? Nu ar trebui să fie și ei trimiși la închisoare?

Din ce în ce mai mulți tineri se implică în politică.
Înainte de a se alătura Academiei pentru climă de la Școala Europeană Bruxelles II, Irmak Kanyılmaz avea puține cunoștințe despre schimbările climatice. În cadrul Academiei, studenții învață despre schimbările climatice dintr-un punct de vedere sistemic și învață cum legile pot impune schimbări concrete pentru a reduce încălzirea planetei și pentru a avea grijă de limitele planetare.

“Am avut șansa de a vizita Parlamentul European, unde am discutat cu membrii Parlamentului European”, a spus Kanyılmaz. “A fost o experiență foarte interesantă în care mi-am dat seama că politicienii nu sunt transparenți. Îmi amintesc că la un moment dat mi s-a spus că cifrele nu sunt importante, legea nu este importantă, politicile nu sunt importante. Este important că Europa este cu mult înaintea altor țări în ceea ce privește implementarea soluțiilor privind schimbările climatice.”

Când vine vorba de jargonul formal și juridic, tinerii au dificultăți în a se regăsi în conversații. S-ar putea să se simtă că nu sunt suficient de educați și, ca atare, ar putea fi dificil să ia parte la discuții.

“Faptul că ne lipsesc cunoștințele și [nu suntem familiarizați cu] termenii legislativi din politică este o mare problemă în a lua parte la o discuție despre [schimbările climatice]”, a spus Kanyılmaz.

Chiar dacă este grozav să vedem că tinerii se implică în politică și legislație, ne întrebăm: ar trebui să o facă? La urma urmei, este treaba politicienilor și a guvernului să aibă grijă de cetățeni. Ar trebui să ne așteptăm ca tinerii să fie experți și să folosească un limbaj adecvat atunci când discută despre politică? Sau ar trebui, în schimb, să facem politica mai accesibilă tinerilor?

Pe măsură ce Ecologues se apropie de final, reflectăm la ideile neprețuite împărtășite de vorbitorii noștri și la pasiunea manifestată de vocile tinerilor. Discuțiile despre justiție, energie, hrană, economie și rolul politicii ne-au lăsat cu întrebări care ne îndeamnă la reflecție. Deși acesta poate fi ultimul articol al seriei, călătoria către un viitor durabil continuă. Haideți să ducem mai departe spiritul acestor conversații și să lucrăm împreună pentru a crea o lume în care râurile, copacii și generațiile viitoare să prospere. Vă mulțumim că ați fost alături de noi în această călătorie iluminatoare și inspirată.

Puteți viziona o înregistrare completă a discuției aici. Dacă sunteți curioși să aflați mai multe despre întâlnirile anterioare, vă invităm să citiți articolele din News Decoder, să vizionați înregistrările care le însoțesc sau să consultați resursele noastre educaționale privind schimbările climatice.

Ecologues face parte din proiectul de educație climatică Writing’s on the Wall, care îi ajută pe tineri să combată criza climatică prin jurnalism, activism și artă.

What do you think?

Written by Redactie goNEWS

SONDAJ: Români văd poluarea drept o problemă majoră

Trotinetele electrice au dispărut de azi de pe străzile din Paris