Jaful de la muzeul din Olanda stârnește în continuare controverse. Ce spun autoritățile române și cele olandeze

• Poliția din Olanda a anunțat că a descoperit într-un lac barosul folosit de hoți.
• Alex van Breemen, afacerist olandez, oferă 100.000 € pentru orice informație legată de furt.
• Responsabilitatea este împărțită între oficialitățile olandeze și cele din România.
• Ciolacu spune că România ar putea apela la firme străine pentru recuperarea obiectelor furate.
• Ministerul Culturii din Olanda nu ştie sau nu vrea să spună cate muzee din Olanda au fost jefuite in ultimii cinci ani.

Acuzațiile continuă în privința furtului Coifului de la Coțofenești și în privința celor trei brățări dacice în Olanda. Dacă dinspre autoritățile olandeze avem informații legate de numărul de polițiști implicați, suspecți și strategia investigației, din partea română, discursul este concentrat mai ales asupra acuzațiilor și scuzelor.

Jaful a stârnit controverse și întrebări legate de legalitatea transferului artefactelor din România și a provocat reacții intense în rândul opiniei publice.

Cum stăm în cea de-a patra zi de cercetări?

Premierul Marcel Ciolacu susține că statul olandez are toată responsabilitatea pentru furtul bunurilor din Tezaur și spune că România chiar ar putea oferi recompense pentru recuperarea acestora. Ciolacu spune ca România ar putea apela la firme internaționale specializate pentru recuperarea obiectelor din Tezaur furate de la Muzeul din Olanda.

Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, a discutat cu Regele Willem-Alexander al Ţărilor de Jos şi cu prim-ministrul Olandei, Dick Schoof, despre furtul de artă de la Muzeul Drents.

În ce măsură schimbă lucrurile aceste declarații?

Realitatea rămâne că hoții au furat patru artefacte din tezaurul dacic al României. Printre piesele furate se numără coiful dacic de la Coțofenești. Întreaga colecţie de obiecte româneşti din aur şi argint din Muzeul Drent are o valoare asigurată de peste 30 de milioane de euro, dar cu siguranță prețul pe piața de artă este diferit.

Arthur Brand, detectiv specializat în furturi de artă a vorbit despre raritatea comenzilor în materie de furturi de artă „cum vezi în filme”. Iar celebritatea coifului și a brățărilor poate să facă pericolul și mai mare… făcând mai grea vânzarea, topirea ar putea să fie mai plauzibilă.

Totuși această variantă nu doar că ar scădea valoarea prăzii, dar distrugerea prețioaselor vestigii ar crește pedeapsa vinovaților cu trei sau patru ani de închisoare. În ceea ce privește suspecții printre ipoteze se numără și aceea că din grupul implicat fac parte români. Alte teorii înclină spre clanul Remmo din Germania sau un grup kurd care s-ar putea afla în spatele jafului.

The post Jaful de la muzeul din Olanda stârnește în continuare controverse. Ce spun autoritățile române și cele olandeze appeared first on Aleph News.