Digitalizarea reduce corupția într-un stat și poate genera economii semnificative, iar acest proces poate fi implementat rapid, prin schimbări făcute în câteva luni în loc de ani, a declarat într-un interviu pentru G4Media Valeria Ionan, fostă ministră adjunctă a Transformării Digitale a Ucrainei între 2019 și 2025, actualmente antreprenoare, la evenimentul Digital Governance Summit 2026 organizat la București. Ionan oferă și un sfat pentru statul român: dezvoltarea unei noi aplicații nu este suficientă, fiind necesară o viziune pe cinci ani pentru statul digital sau agentic, susținută de voință politică.
Valeria Ionan, în prezent antreprenoare, este una dintre persoanele care au făcut posibilă platforma digitală ucraineană Diia, numită și „statul într-o aplicație”. Lansată în 2019 cu un permis de conducere digital, platforma a devenit infrastructură critică a statului în timpul pandemiei și după declanșarea invaziei ruse. În contextul conflictului armat, în care rapiditatea deciziilor a fost asociată direct cu salvarea de vieți omenești, autoritățile au eliminat birocrația și au lansat în timp-record servicii esențiale: acordarea de ajutoare pentru persoanele strămutate, procesarea cererilor de despăgubire pentru locuințele distruse, educarea cetățenilor pe subiecte esențiale, înregistrarea căsătoriilor și a divorțurilor, înființarea rapidă de afaceri sau achiziția de obligațiuni de război, totul într-un singur loc.
Cele mai importante idei din interviu:
- Stadiul Diia înainte de război: Aplicația și ecosistemul Diia au fost lansate și dezvoltate încă din 2019–2020 și erau deja funcționale înainte de izbucnirea invaziei ruse pe scară largă.
- Viteza digitalizării pe timp de război: Infrastructura preexistentă, viziunea, voința politică și tratarea cetățenilor drept clienți au permis lansarea rapidă a noilor servicii în doar câteva zile sau luni.
- Reziliența societății în fața războiului hibrid: Fiecare atac și problemă apărută în timpul invaziei au forțat inovarea și adaptarea rapidă a serviciilor, ceea ce a făcut statul ucrainean mai puternic în fața inamicului.
- Impactul digitalizării asupra corupției: Transformarea digitală prin ecosistemul Diia reduce corupția și generează anual economii de miliarde de grivne la bugetul de stat.
- Securitatea cibernetică a aplicației Diia: Aplicația nu stochează date personale, ci folosește modelul „date în tranzit” pentru a afișa la cerere informații din registre de stat protejate individual.
- Interoperabilitatea registrelor și alfabetizarea digitală: Registrele funcționează sub coordonarea unui minister fără monopoluri instituționale, iar alfabetizarea digitală a cetățenilor, inclusiv a vârstnicilor, este susținută gratuit prin platforma Diia.Education și prin cursuri dedicate bibliotecarilor.
- Guvernanța și organizarea statului pentru digitalizare: Accelerarea digitalizării necesită un stat agentic cu procese automatizate prin IA, coordonat de o entitate centrală, dar implementat descentralizat prin specialiști (CDTO, Chief AI Officer, CISO) în fiecare minister.
- Riscurile și oportunitățile utilizării IA în stat: Deși utilizarea IA implică riscuri precum atacurile cibernetice și scurgerile de date, acestea trebuie gestionate separat pentru a valorifica oportunitățile de eficientizare a cheltuielilor și de creștere a prosperității.
- Primul pas pentru o aplicație similară în România: Guvernul român trebuie să înceapă prin definirea unei viziuni proprii pe termen de cinci ani privind statul digital sau agentic, susținută ulterior de voință politică, nu prin simpla lansare a unei noi aplicații.
- Colaborarea cu România: Ionan nu are încă clienți în România, iar guvernul român nu a manifestat până în prezent interes pentru o colaborare.
Redăm integral interviul acordat de Valeria Ionan pentru G4Media:
Adrian Popa: Valeria, aș vrea să începem cu vedeta prezentării tale de astăzi, platforma Diia. Proiectul aplicației exista deja înainte de izbucnirea războiului pe scară largă?
Valeria Ionan: Da. A fost lansată în 2019, la începutul anului 2020. Așadar, superaplicația de stat Diia a fost creată la acea vreme cu primele documente digitale, iar ulterior a fost dezvoltată cu mai multe documente digitale și mai multe servicii. Așadar, atât superaplicația de stat Diia, cât și portalul Diia, Diia.Education, Diia.Business și chiar Diia.City, toate existau deja înainte de invazia rusă pe scară largă.
Adrian Popa: Cum a reușit Ucraina să digitalizeze atât de repede în timpul războiului? În alte țări, un astfel de conflict ar fi încetinit aceste eforturi.
Valeria Ionan: Da, cred că faptul că această infrastructură digitală era deja funcțională înainte de invazia rusă pe scară largă a ajutat enorm, deoarece am putut lansa noi servicii în doar câteva zile în cadrul ecosistemului Diia, și considerăm că a fost o soluție excelentă faptul că am început acest proces încă din 2019. În ansamblu, ca răspuns la întrebarea ta despre cât de repede se poate… Uite, schimbările se pot face rapid. Nu este corect să spui că toate schimbările necesită timp. Da, au nevoie de timp, dar nu neapărat de ani. Ar putea fi doar câteva luni. Cele mai importante lucruri sunt viziunea, voința politică, structura organizațională existentă, oamenii și, în esență, înțelegerea a ceea ce faci, care este rezultatul final pe care vrei să-l oferi cetățenilor tăi. Și trebuie, de asemenea, să-ți privești cetățenii ca pe clienții tăi, astfel încât să ai tot timpul necesar pentru a crea noi servicii și produse pentru ei.
Adrian Popa: În ce măsură a crescut reziliența Ucrainei ca societate în fața războiului hibrid datorită procesului accelerat de digitalizare?
Valeria Ionan: Cred că este o întrebare destul de interesantă, pentru că nu cred că cineva a măsurat procentul exact, dar cu siguranță a crescut, deoarece odată ce ești atacat și nu ești pregătit sau odată ce apărarea ta, un sistem specific sau altceva nu funcționează, vei inova extrem de rapid, astfel încât data viitoare să nu se mai întâmple și să fii pregătit. Și nu este vorba doar de atacurile cibernetice, ci de servicii în general. Așadar, când a început invazia, am analizat situația, am observat problemele și provocările cu care se confruntau cetățenii noștri și nu este vorba doar de a crea un serviciu, ci de a înțelege ce au nevoie aceștia și cum să satisfacem această cerere cu un serviciu concret. Deci este ideea care ulterior se transformă într-un serviciu care trebuie conceptualizată, reproiectată și creată. Așadar, cred că, desigur, fiecare atac, din păcate, dintr-un anumit punct de vedere, ne ajută de fapt să fim chiar mai puternici decât inamicii noștri.
Adrian Popa: Ce efect a avut digitalizarea asupra nivelului de corupție din Ucraina
Valeria Ionan: Este o întrebare excelentă. În fiecare an se publică un raport realizat de Fundația Europa de Est și Ministerul Transformării Digitale, care arată câți bani a economisit transformarea digitală, în special prin ecosistemul Diia, pentru bugetul de stat, iar suma se ridică la miliarde de grivne. Așadar, nu cred că aș putea spune chiar acum suma exactă, dar v-o pot trimite mai târziu; este vorba de miliarde de grivne în fiecare an.
Adrian Popa: Când aproape toate serviciile guvernamentale și datele cetățenilor sunt mutate într-o singură aplicație, se creează o țintă uriașă. Cum ați securizat Diia împotriva atacurilor cibernetice ale Rusiei?
Valeria Ionan: Bine, deci, în primul rând, trebuie să înțelegem că Diia folosește abordarea „date în tranzit”, ceea ce înseamnă că Diia nu stochează date cu caracter personal. Diia se conectează la diferite registre de stat și afișează datele la cerere, ceea ce înseamnă că diferitele registre de stat funcționează, de asemenea, sub egida unor entități de stat diferite și, prin urmare, sunt protejate și securizate în conformitate cu standardele. Și cam asta este, în esență. Dar aș mai adăuga că numărul atacurilor cibernetice asupra ecosistemelor ucrainene crește constant, în special din partea statului agresor, dar continuăm să lucrăm la acest aspect și să învățăm din experiență.
Adrian Popa: În România, agențiile guvernamentale dispun de baze de date care nu comunică între ele, iar o parte a populației are un nivel scăzut de alfabetizare digitală. Cum ați convins instituțiile ucrainene să renunțe la monopolul asupra propriilor registre și cum ați integrat în Diia cetățenii mai puțin familiarizați cu tehnologia, cum ar fi persoanele în vârstă?
Valeria Ionan: Bine, sunt două întrebări diferite. În primul rând, toate registrele funcționează sub egida unui anumit minister din Ucraina. Așadar, nu există un monopol propriu-zis în acest sens. În al doilea rând, în ceea ce privește competențele și alfabetizarea digitală, am creat o platformă separată care îi ajută pe cetățenii ucraineni să-și îmbunătățească nivelul de alfabetizare digitală, iar accesul este gratuit. Trebuie doar să accesați platforma Diia.Education, să alegeți orice subiect doriți și, prin intermediul seriilor de edutainment, al simulatoarelor, al mentorilor și tutorilor AI, veți dobândi aceste noi competențe. Acum, pentru persoanele în vârstă, desigur că nu este convenabil, deoarece unele dintre ele nu au, să zicem, dispozitive electronice acasă, iar acesta este un paradox: pentru a dobândi alfabetizarea digitală, trebuie să ai deja un nivel minim de cunoștințe digitale, cel puțin pentru a înțelege unde să te îndrepți. Așadar, am semnat un memorandum de înțelegere cu Asociația Bibliotecilor din Ucraina și am pregătit un curs special destinat bibliotecarilor, pentru a-i învăța cum să predea alfabetizarea digitală și cum să faciliteze acest prim contact cu dispozitivul și cu platforma Diia Education.
Adrian Popa: Mulți susțin că digitalizarea României, precum și a altor țări, este în primul rând o chestiune de guvernanță. Cum ar trebui organizat guvernul pentru a accelera digitalizarea
Valeria Ionan: Cred că este o chestiune care ține de fiecare guvern în parte, de modul în care acesta și-ar dori să o abordeze. Este o chestiune delicată, deoarece eu susțin ideea și conceptul de stat agentic și, în general, consider că numărul entităților statale ar trebui redus, iar procesele ar trebui automatizate cât mai mult posibil prin intermediul IA, ceea ce ar aduce o arhitectură complet nouă pentru fiecare guvern. Așadar, cred că ceea ce pot spune cu certitudine este că trebuie să existe o entitate responsabilă de transformarea digitală și de IA, dar trebuie să țineți cont de faptul că acest proces trebuie să fie descentralizat. Deci, ar trebui să existe cineva care să-și asume responsabilitatea, dar transformarea digitală și IA trebuie să fie prezente în fiecare minister. Prin urmare, sunt necesare funcții precum CDTO (Chief Digital Transformation Officer), Chief AI Officer sau CISO (Chief Information Security Officer).
Adrian Popa: Ce pericole ar putea apărea în urma utilizării IA în instituțiile statului?
Valeria Ionan: Ce pericole ar putea exista Da, este o întrebare excelentă. Păi, de la atacuri cibernetice, scurgeri de date și multe alte lucruri. Așadar, este pur și simplu o listă uriașă de astfel de pericole. Dar, din nou, de ce vorbim despre pericole și nu despre oportunități, despre ce ar putea aduce? Dacă IA ar putea ajuta guvernul dumneavoastră, de exemplu, să economisească mai mult din bugetul de stat, dacă IA v-ar ajuta să cheltuiți mai eficient… Adică, nu ar fi un stimulent bun să se lucreze separat la securitatea cibernetică și să se ofere în același timp țării posibilitatea de a crește, de a deveni mai prosperă și de a aduce noi oportunități pentru cetățenii săi? Trebuie să comparăm aceste aspecte.
Adrian Popa: Care ar trebui să fie primul pas al guvernului român pentru a dezvolta o versiune românească a aplicației Diia De unde ar trebui să înceapă chiar acum?
Valeria Ionan: De la viziune. De la o viziune care nu ar trebui să fie generică. Fiecare țară are propria istorie, propriile valori. Și în acest sens, cred că România trebuie să-și găsească propria viziune: ce înseamnă „stat agentic” sau „stat digital” pentru români? Iar după aceea, totul va veni de la sine. Problema este că România, la fel ca orice altă țară, nu are nevoie de încă o aplicație. Trebuie să înțelegeți unde vrea să ajungă țara voastră în această eră a tehnologiei în următorii cinci ani. Așadar, aș începe cu viziunea. Și apoi cu voința politică.
Adrian Popa: Și ultima întrebare: aveți clienți în România A manifestat guvernul român vreun interes în a colabora cu dumneavoastră?
Valeria Ionan: Ei bine, este o întrebare excelentă, dar încă nu.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






