O instanță a Tribunalului Timiș a amânat marți, pentru 25 noiembrie, verdicul final în procesul prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a contestat ordinul prefectului prin care a fost constatată încetarea mandatului său – cel puțin așa s-a putut citi inițial, marți la ora 15.10, în minuta publicată pe portalul instanșelor de judecată.
La 15.15, minuta era deja modificată: se menționează doar „amînare inițială a pronunțării”, dar fără să se mai precizeze data la care instanța se va pronunța.
Ordinul prefectului de decădere din funcție a fost emis pe 2 octombrie, după ce modificările aduse la legea integrității – în principal așa-numitul „amendament Fritz” – au trecut de filtrul Curții Constituționale și au devenit lege.
Dominic Fritz a contestat acest ordin pe 19 octombrie, cerând în esență instanței să-l declare nul și să-i aplice noua lege a integrității în integralitate, și nu doar a unei părți a ei, în speță doar a „amendamentului Fritz”. Primarul Timișoarei cere instanței să valorifice și un alt amendament adus la aceeași lege, prin care exact fapta pe care a comis-o este dezincriminată.
Totodată, Fritz cere ca instanța, dacă nu ajunge la un verdict ferm, să adreseze o întrebare preliminară la Curtea de Justiție a UE, pentru că speța sa vizează aplicarea Dreptului Uniunii.
G4 Media a consultat apărările formulate în acest proces atât de către Dominic Fritz, cât și de către prefectul de Timiș, Paul Finta. Textul de mai jos se bazează în mare parte pe argumentele aduse de părți.
Dar mai întâi faptele, pe scurt
Pe 2 noiembrie 2020, în a doua zi din primul său mandat, Dominic Fritz a avizat un Plan Urbanistic care mai fusese avizat de primarul precedent și la care lucrase un arhitect care îl împrumutase pe Fritz cu bani pentru campania electorală.
ANI a reținut conflictul de interese în iulie 2024, iar Înalta Curte a confirmat definitiv verdictul pe 18 iunie anul acesta.
În consecință, Dominic Fritz a primit cele două sancțiuni prevăzute atunci de lege în cazul său: reducerea salariului cu 10% pe 6 luni, dispusă de prefect pe 4 august 2026, și interdicția de a mai ocupa o funcție publică vreme de 3 ani după ce își termină actualul mandat, adică începând din 2028.
În vara aceasta, Parlamentul a adus modificări la legea integrității, prilej cu care a fost adoptat așa-numitul „amendament Fritz”: persoanelor găsite în conflict de interese cărora nu le-a expirat interdicția de 3 ani le încetează mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Legea a fost atacată la CCR pe motiv că retroactivează, fapt interzis de Constituție, dar CCR, cu majoritate, a respins obiecția. Curtea a explicat că sancțiunile la legea integrității au două componente: una care pedepsește făptașul (prin reducerea indemnizației) și alta care protejează funcția publică (prin interdicția de 3 ani).
În cazul lui Fritz, prima componentă era deja aplicată, dar a doua urma să fie aplicată abia din 2028, deci era în curs de aplicare. Iar Parlamentul, în opinia CCR, are dreptul să „tragă” mai devreme momentul aplicării celei de-a doua sancțiuni pentru situațiile aflate în desfășurare, fără ca asta să însemne aplicare retroactivă a legii.
Cum raportul juridic născut din fapta lui Fritz – conflictul de interese – nu era complet consumat la momentul apariției legii noi, CCR a decis că i se poate aplica legea nouă, fără ca aceasta să aibă caracter retroactiv, căci se aplică pentru viitor unui raport juridic care încă se afla în derulare.
Două sancțiuni în loc de una
Rezumând: dacă nu ar fi existat „Amendamentul Fritz, situația lui Dominic Fritz ar fi fost următoarea:
- Își termina mandatul de primar în curs, iar din 2028 ar fi intrat într-o perioadă de 3 ani de interdicție de a mai ocupa funcții publice.
Pentru că a fost adoptat „Amendamentul Fritz”, situația lui Dominic Fritz a devenit următoarea:
- I se întrerupe actualul manadat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii noi.
- Intră imediat (și nu din 2028) în perioada de interdicție de 3 ani de a mai ocupa funcții publice.
Prin urmare, legea cea nouă i-a adus două sancțiuni, în loc de una, cât ar fi avut pe legea veche.
De aceea legea cea nouă are încă un puternic parfum de retroactivitate: sancțiunea întreruperii mandatului actual a fost legiferată după ce fapta fusese consumată și parțial pedepsită pe legea veche (prin reducerea indemnizației de primar).
Dar cum CCR a hotărât că legea cea nouă se aplică atât pentru faptele viitoare, cât și pentru faptele trecute, dar ale căror consecințe juridice sunt încă în curs, lui Dominic Fritz i se aplică așadar legea cea nouă.
Întrebarea care avocații lui Dominic Fritz o pun instanței Tribunalului Timiș este următoarea: i se aplică legea cea nouă în întregul ei sau doar doar un fragment din ea
Pentru că legea cea nouă, în afară de „amendamentul Fritz”, mai are un amendament (îl numim amendamentul A), care spune așa: „Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ”.
Or exact asta e fapta pentru care a fost judecat Dominic Fritz: a participat la adoptarea unui act cu caracter normativ.
Cum Înalta Curte a stabilit clar că un Plan Urbanistic este un act cu caracter normativ (adică se aplică unui număr nedeterminat de subiecți), și nu un act cu caracter individual (care se adresează unui număr determinat de subiecți), rezultă că fapta lui Dominic Fritz a fost dezincriminată prin noua lege.
Din două, una
Avem așadar, în aceeași lege, două prevederi aparent contradictorii: „amendamentul Fritz” agravează regimul sancționator al unei fapte, iar amendamentul A dezincriminează exact acea faptă. Cum se aplică o asemenea lege?
Avocații lui Dominic Fritz propun instanței Tribunalului Timiș două abordări:
Una ar fi să aplice integral legea cea nouă, adică să valorifice și amendamentul A, care dezincriminează fapta lui Fritz, caz în care ordinul prefectului ar trebui anulat, pentru că a devenit lipsit de obiect.
O a doua, în subsidiar, dacă e să aplice doar amendamentul Fritz: să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu o întrebare preliminară, pentru a afla modul corect de aplicare a dreptului comunitar în acest caz. Pentru că, susțin avocații, cazul este unul de aplicare a dreptului european: legile integrității au fost o condiție de aderare la Uniunea Europeană, iar modificarea acestor legi a fost jalon în PNRR, guvernat la rândul său de dreptul european.
În plus, Dominic Fritz fiind cetățean german atât la momentul comiterii faptei incriminate, cât și la momentele în care și-a câștigat cele două mandate de primar, are dreptul la protecție din partea dreptului european în fața unei legislații naționale neconforme.
În cazul în care lui Dominic Fritz – observă avocații – i s-ar aplica doar sancțiunea, dar nu și clauza care îl exonerează de vină, „am fi singurul stat în care s-ar aplica retroactiv principiul legii civile mai nefavorabile”.
Apărarea prefectului
De partea cealaltă, prefectul județului Timiș, Paul Finta, a cerut instanței să respingă cererile lui Dominic Fritz, arătând că instituția prefectului nu a făcut decât să aplice o prevedere legală. Ordinul emis de prefect, susține Paul Flinta, are un caracter pur constatator, derivat din cerințele legii, și nu unul „declarativ de drepturi”, prefectul având atribuția strict de a constata îndeplinirea cerințelor formale.
În mod curios, întâmpinarea depusă de prefect la dosar nu face nicio referire la amendamentul A, cel care îl exonerează de vină pe Dominic Fritz, și la efectul pe care acesta l-ar putea avea asupra cazului.
Potrivit Codului administrativ, ordinul prin care prefectul constată încetarea de drept a mandatului se atacă la tribunal, iar sentința se dă în termen de 30 de zile și este definitivă.
Tribunalul Timiș a rămas marți în pronunțare, dar nu e clară data la care se va pronunța. Inițial s-a precizat că aceasta va fi 25 noiembrie, dar această mențiune a fost ștearsă la scurt timp de pe portalul instanețelor de judecată. Termenul maxim în care se poate da sentința este 18 noiembrie, la 30 de zile de la formularea acțiunii lui Dominic Fritz.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
