Conferința ONU privind schimbările climatice COP31 s-a încheiat fără adoptarea unui acord, după ce Uniunea Europeană și mai multe state au respins proiectul final prezentat de președinția turco-australiană, relatează BBC.
Principalul punct de dispută a fost absența oricărei referiri explicite la eliminarea treptată a combustibililor fosili. Negocierile de la Antalya s-au prelungit cu aproximativ 44 de ore peste termenul stabilit, transformând conferința în cea mai lungă din istoria reuniunilor COP.
După mai bine de două săptămâni de discuții, care ar fi trebuit să se încheie vineri, președintele COP31 din partea Turciei, Murat Kurum, a anunțat duminică, în plenul conferinței, că proiectul nu a întrunit consensul necesar pentru a fi adoptat.
„Este clar că există părţi în această sală care se opun acestui text. Recunoaştem că nu există un consens asupra acestui document. Prin urmare, aceste decizii nu au fost adoptate”, a declarat Kurum.
Durata reuniunii a depășit recordul anterior, stabilit de COP25, desfășurată la Madrid în 2019. Conferința de la Antalya a fost organizată sub conducerea comună a Turciei și Australiei, care au încercat să găsească un compromis între statele vulnerabile la schimbările climatice și țările ale căror economii depind de producția sau consumul de combustibili fosili.
UE a respins proiectul pentru că nu menționa combustibilii fosili
Uniunea Europeană s-a opus adoptării textului final, întrucât acesta nu făcea nicio referire explicită la petrol, gaze și cărbune și nici la un calendar pentru eliminarea treptată a utilizării acestora.
„Nu vom aproba o decizie (…) care nici măcar nu menţionează combustibilii fosili, care sunt principalul motor al schimbărilor climatice”, a declarat ministrul irlandez pentru climă, Darragh O’Brien. Irlanda deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene.
Președinția irlandeză a acuzat că negocierile COP31 au fost „luate ostatică de statele petroliere” și a cerut o „reluare de la zero” a procesului de negociere a acordurilor climatice ale ONU.
La rândul său, comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat că proiectul prezentat de președinția conferinței nu îndeplinește standardele minime solicitate de UE și de alte state.
„Ei bine, am ajuns la concluzia, şi nu numai noi, ci, încă o dată, mulţi alţii din lumea dezvoltată şi în curs de dezvoltare au declarat anterior Preşedinţiei, că acest text este departe de standardul minim. Chiar şi aşa, au decis să-l prezinte”, a afirmat Hoekstra, citat de EFE.
El a adăugat că opoziția mai multor delegații înseamnă că documentul nu poate fi considerat acceptat de Conferința Părților, lăsând deschisă posibilitatea continuării negocierilor.
Panama a anunțat, de asemenea, că se opune oficial adoptării textului.
Nemulțumirea mai multor state a crescut după ce versiunile succesive ale proiectului nu au inclus o referire explicită la renunțarea treptată la petrol, gaze și cărbune. Această solicitare s-a lovit de opoziția unor mari producători de petrol, în special Arabia Saudită.
Arabia Saudită a criticat experții climatici ai ONU. Rusia a atacat poziția UE
Disputa din plen a continuat și după anunțarea opoziției UE și a statului Panama. Arabia Saudită a pus sub semnul întrebării evaluările Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice (IPCC), în timp ce reprezentantul Rusiei a criticat pozițiile europenilor și ale statului din America Centrală, relatează EFE.
Reprezentantul saudit a contestat modul în care IPCC evaluează tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului, întrebând dacă organismul științific nu contribuie, la rândul său, la „greenwashing”.
Delegatul a criticat faptul că IPCC nu consideră captarea carbonului o soluție-cheie pentru prevenirea depășirii pragului de încălzire globală de 1,5 grade Celsius. Tehnologia reprezintă o prioritate pentru Arabia Saudită, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume.
„Credem că schimbările climatice necesită ca toate soluţiile să fie puse la dispoziţie şi ca ţările să aleagă între aceste soluţii în funcţie de circumstanţele lor naţionale”, a declarat reprezentantul saudit.
IPCC este organismul științific al ONU înființat în 1988 pentru a evalua cunoștințele privind schimbările climatice, cauzele și efectele acestora, precum și posibilele măsuri de răspuns.
Reprezentantul Rusiei a criticat poziția Panama privind eliminarea treptată a combustibililor fosili, susținând că o astfel de tranziție ar putea afecta în special statele vulnerabile, prin creșterea prețurilor la energie.
De asemenea, delegatul rus a acuzat Uniunea Europeană că prezintă drept ajutor financiar pentru țările în curs de dezvoltare fonduri care, în mare parte, sunt acordate sub formă de împrumuturi la dobânzi comerciale. Potrivit acestuia, aproximativ două treimi din finanțarea europeană de acest tip ar avea această formă.
China a anunțat, prin reprezentantul delegației sale, că acceptă ultima versiune a proiectului de acord, potrivit Reuters.
Peste 130 de state au cerut măsuri climatice mai ambițioase
Negocierile de la Antalya au reunit delegații din aproape 200 de țări. Printre principalele subiecte de dispută s-au numărat accelerarea electrificării și distribuirea fondurilor promise statelor în curs de dezvoltare pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice.
Un proiect de declarație publicat joi a provocat nemulțumiri suplimentare, deoarece nu menționa combustibilii fosili. Nici versiunile ulterioare nu au introdus o referire explicită la petrol, gaze și cărbune, ci au făcut trimitere la angajamentul convenit la summitul COP28 de la Dubai, în 2023, privind tranziția treptată de la aceste surse de energie.
În ultimele zile ale conferinței, Uniunea Europeană și mai multe state partenere, inclusiv țări insulare, națiuni africane și latino-americane și state mai puțin dezvoltate, au cerut măsuri climatice mai ambițioase. Grupul ar fi reunit peste 130 de țări, reprezentând o majoritate a participanților la conferință, potrivit DPA.
Proiectul final elaborat de Turcia și Australia încerca să împace solicitările statelor vulnerabile la încălzirea globală cu interesele economiilor dependente de combustibilii fosili. Documentul recunoștea riscul depășirii pragului de 1,5 grade Celsius și susținea accelerarea dezvoltării tehnologiilor de eliminare a carbonului, care ar putea contribui ulterior la reducerea temperaturilor.
Criticii au considerat însă că textul nu oferă suficiente garanții și nu stabilește angajamente concrete pentru reducerea utilizării combustibililor fosili.
Un eșec diplomatic într-un an marcat de fenomene meteo extreme
Blocajul de la Antalya survine într-un an în care schimbările climatice au fost asociate cu unele dintre cele mai grave fenomene meteorologice și de mediu, de la valurile de căldură extremă din Europa până la inundațiile provocate de topirea ghețarilor în Nepal.
Reuters remarcă faptul că aceste evoluții au fost însă concurate pe agenda internațională de conflictele armate și de preocupările publice privind creșterea costului vieții.
Ultimul blocaj major în negocierile climatice ale ONU s-a produs la Copenhaga, în 2009, când statele nu au reușit să adopte prin consens Acordul de la Copenhaga, într-un moment considerat un eșec important pentru diplomația climatică multilaterală.
Conferințele COP reprezintă principalul cadru internațional în care statele negociază măsuri comune pentru limitarea încălzirii globale, reducerea emisiilor și finanțarea adaptării la efectele schimbărilor climatice.
Lipsa unui acord la Antalya reprezintă o lovitură pentru eforturile de intensificare a cooperării internaționale, dar nu anulează angajamentele asumate în cadrul conferințelor precedente și nici mecanismele juridice și tehnice existente pentru combaterea schimbărilor climatice.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






