Gadi Eisenkot, fostul șef al Statului Major al armatei israeliene, a început duminică negocierile pentru formarea unui nou guvern, încercând să atragă de partea sa inclusiv partidele care îl susțin pe Benjamin Netanyahu, relatează The Guardian.
Eisenkot a afirmat că actualul premier a adus Israelul într-o criză istorică și a făcut apel la constituirea unui guvern de urgență națională.
Liderul partidului Yashar, în vârstă de 66 de ani, a primit oficial mandatul de formare a guvernului din partea președintelui Isaac Herzog. Acesta are la dispoziție 28 de zile pentru a obține sprijinul parlamentar necesar, deși blocul său nu dispune de o majoritate clară.
Eisenkot, care și-a construit campania în jurul promisiunii de a pune capăt polarizării profunde din societatea israeliană, a declarat că țara se află într-o situație de urgență.
„Ne aflăm într-o stare de urgență, apropiindu-ne de un punct fără întoarcere pentru statul Israel”, a spus el la ceremonia de la reședința prezidențială, unde a apărut într-un costum și cu cravată, în locul ținutei sale obișnuite, complet negre.
„Trebuie să formăm un guvern național de urgență. Acest lucru va necesita măsuri politice creative și neconvenționale”, a adăugat Eisenkot.
Trei scenarii pentru formarea unei majorități
Drumul către funcția de prim-ministru este însă complicat. Eisenkot are trei opțiuni principale: un acord de împărțire a puterii cu Netanyahu, obținerea sprijinului partidelor conduse de arabi sau negocierea cu formațiunile ultraortodoxe, care cer menținerea scutirilor de la serviciul militar pentru membrii comunității lor.
Primele două variante se confruntă deja cu opoziție în interiorul propriului bloc. Mai mulți parteneri ai lui Eisenkot resping o alianță cu partidele arabe, în timp ce eliminarea scutirilor de la recrutare pentru ultraortodocși reprezintă una dintre principalele promisiuni ale fostului șef al armatei.
Eisenkot a făcut apel la partidul Likud al lui Netanyahu și la formațiunea de extremă dreapta condusă de ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich să se alăture guvernului său, dar numai în condițiile în care el va ocupa funcția de prim-ministru.
„Ușa mea este deschisă și îmi întind mâna, din toată inima și de bunăvoie, către oricine înțelege gravitatea acestui moment”, a declarat el.
În timpul consultărilor cu președintele Isaac Herzog, Eisenkot a primit sprijinul ambelor liste cu majoritate arabă, care ar putea deveni decisive în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. Acestea au înregistrat câștiguri importante la alegerile din octombrie.
Fostul șef al armatei a stabilit însă mai multe condiții pentru ca partidele arabe să poată intra în coaliție. Printre acestea se numără recunoașterea Israelului ca stat evreiesc și desemnarea grupării palestiniene Hamas drept organizație teroristă. Unul dintre partenerii săi, partidul conservator Yisrael Beiteinu, a anunțat deja că nu va participa la un guvern care include formațiuni conduse de arabi.
Nicio tabără nu are majoritate în parlament
Blocul de opoziție condus de Eisenkot a obținut 48 dintre cele 120 de mandate ale parlamentului israelian la scrutinul din octombrie, în timp ce tabăra lui Netanyahu a câștigat 53. Niciuna dintre cele două formațiuni nu a reușit să obțină cele 61 de locuri necesare pentru o majoritate.
Dacă va reuși să formeze o coaliție, Eisenkot îl va înlocui pe Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului.
Netanyahu a făcut sâmbătă seara un apel la formarea unui guvern de „unitate națională” împreună cu rivalul său, însă nu este clar dacă cei doi vor putea ajunge la un acord privind împărțirea puterii. Astfel de coaliții sunt adesea fragile și se destramă în urma divergențelor dintre parteneri.
Premierul a susținut în repetate rânduri că alegerile au fost „furate” de partidele arabe, pe care le-a acuzat că și-au mobilizat susținătorii pentru a influența rezultatul. El nu a prezentat însă dovezi relevante în sprijinul acestor afirmații.
Netanyahu este așteptat să continue presiunile asupra lui Eisenkot, susținând că orice alianță cu partidele arabe ar reprezenta un act de trădare.
Agenția israeliană de securitate internă, Shin Bet, a deschis o anchetă privind o posibilă interferență străină în procesul electoral. Comisia Electorală Centrală și președintele Isaac Herzog au susținut însă că scrutinul a fost valid și că eventualele nereguli nu au avut un impact semnificativ asupra rezultatului.
Eisenkot promite să schimbe direcția politică a Israelului
Eisenkot a fost șeful Statului Major al armatei israeliene între 2015 și 2019 și și-a construit campania electorală în jurul promisiunii de a reuni o societate profund divizată după mandatul lui Netanyahu, în timpul căruia Israelul s-a orientat tot mai mult spre dreapta.
Fostul comandant a promis măsuri ferme împotriva coloniștilor extremiști din Cisiordania acuzați că au atacat palestinieni fără a fi trași la răspundere. El a descris recentele incidente drept „terorism evreiesc” încurajat de guvernul Netanyahu.
Eisenkot se opune însă înființării unui stat palestinian și a promis că va pune capăt controlului Hamas asupra Fâșiei Gaza și va distruge aripa militară a organizației islamiste.
În timpul războiului din 2006 împotriva Hezbollah, când ocupa o funcție de conducere în armata israeliană, Eisenkot a conceput așa-numita „doctrină Dahiya”. Denumită după o suburbie a Beirutului grav afectată în timpul conflictului, doctrina presupune utilizarea unei forțe militare masive împotriva infrastructurii civile din zonele controlate de Hezbollah.
Eisenkot și partenerii săi au pus, de asemenea, eliminarea scutirilor de la serviciul militar pentru comunitatea ultraortodoxă în centrul programului electoral. Subiectul este unul dintre cele mai sensibile în politica israeliană și ar putea complica negocierile cu formațiunile religioase.
Fostul șef al armatei și-a exprimat totodată îngrijorarea față de deteriorarea relațiilor diplomatice ale Israelului, inclusiv cu Statele Unite, principalul său aliat. El a afirmat că țara se confruntă cu o criză diplomatică gravă, iar chiar și partenerii săi strategici cer reevaluarea relațiilor bilaterale.
În Statele Unite, democrații au obținut victorii la alegerile de la jumătatea mandatului, organizate marți, pe fondul apelurilor la o schimbare de direcție a politicii israeliene după distrugerile din Gaza și războiul nepopular cu Iranul, declanșat de Netanyahu împreună cu Donald Trump.
28 de zile pentru formarea guvernului
După primirea mandatului, Eisenkot are 28 de zile pentru a obține cele 61 de voturi necesare în parlament. Dacă nu reușește, președintele Herzog îi poate acorda o prelungire de 14 zile înainte de a încredința mandatul unui alt candidat.
În cazul în care niciun lider nu reușește să formeze o majoritate, Israelul va trebui să organizeze alegeri anticipate. Țara a trecut deja prin cinci scrutine parlamentare între 2019 și 2022, pe fondul unor blocaje politice repetate.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
