DISCURSUL INTEGRAL al lui J.D. Vance de la Conferința de Securitate de la München: Ce a spus Vicepreședintele SUA despre alegerile din România, amenințările de securitate și degradarea Democrației în Europa

• J.D. Vance: Democrația se bazează pe principiul sacru că vocea poporului contează.
• J.D. Vance: Mă tem cel mai mult de amenințările din interiorul Europei.
• J.D. Vance: Cred cu tărie că nu există securitate dacă ți-e frică de voci, de opinii, și de conștiința care-i ghidează pe cetățenii tăi.

Discursul lui J.D. Vance de la Conferința de Securitate de la München a luat prin surprindere Europa – și în special, România, fiind menționată în contextul degradării Democrației, prin decizia de a anula alegerile prezidențiale în decembrie 2024. Iată discursul integral:

„Ei bine, vă mulțumesc, mulțumesc tuturor liderilor aleși și luminați și profesioniștilor din mass-media prezenți aici, și mulțumesc în special gazdei Conferinței de Securitate de la München pentru că a reușit să organizeze un eveniment atât de incredibil. Suntem, bineînțeles, încântăți să ne aflăm aici. Ne bucurăm să fim aici. Și unul dintre lucrurile despre care aș vrea să vorbesc astăzi este, bineînțeles, ideologia comună pe care o împărtășim. Și este o bucurie să mă aflu din nou în Germania, după cum am spus deja. Am fost aici anul trecut în calitate de Senator al Statelor Unite ale Americii. L-am văzut pe Ministrul de Externe David Lammy și am glumit că amândoi aveam alte job-uri anul trecut decât avem acum.

Dar acum e timpul ca toate țările noastre, ca toți cei care au fost suficient de norocoși să le fie dată puterea politică de către cetățeni, să o folosească înțelept pentru a le îmbunătăți viețile.

Iar eu vreau să spun că am fost norocos să petrec puțin timp, în ultimele 24 de ore, în afara pereților de la această conferință și să văd cu câtă ospitalitate te tratează oamenii, chiar dacă, bineînțeles, încă se recuperează după atacul tragic de ieri. Am rămas impresionat.

Și prima dată când am fost în München, am fost cu soția mea, care este aici cu mine astăzi cu treabă personală. Și am iubit mereu München, și mereu am iubit cetățenii acestui oraș.

Și vreau să spun că suntem profund mișcați de acest eveniment tragic, și gândurile și rugăciunile noastre sunt la München și toată lumea este afectată de răul care s-a răsfrânt asupra acestei frumoase comunități.

Ne gândim la voi, ne rugăm pentru voi, și cu siguranță vom fi alături de voi în zilele și săptămânile care vor urma. (aplauze) Vă mulțumesc, vă mulțumesc. Sper că nu este ultima rundă de aplauze pe care o voi primi, dar ne-am adunat la această conferință, bineînțeles, să discutăm securitatea. Și, în general, ne referim la amenințări la adresa securității noastre externe. Văd mulți lideri militari prezenți astăzi aici. Dar, în timp ce noi – Administrația Trump – suntem foarte preocupați de securitatea Europeană și credem că putem ajunge la un acord rezonabil între Rusia și Ucraina, credem și că este foarte important, în anii următori, ca Europa să își asume o mare parte din responsabilitatea propriei sale apărări. Amenințarea de care ma tem cel mai mult vizavi de Europa nu este Rusia, nu este China, nu este niciun actor extern. Mă tem cel mai mult de amenințările din interiorul Europei, de la înstrăinarea Europei de unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii.

Am fost de-a dreptul șocat să văd că un fost comisar European a spus recent, într-o apariție televizată, că se bucură că Guvernul României a anulat alegerile, un întreg proces electoral.

Tot el a avertizat că, dacă lucrurile nu merg conform planului, același lucru s-ar putea întâmpla și în Germania.

Acum, aceste declarații egoiste sunt șocante pentru America. Ani de zile, ni s-a spus că tot ce finanțăm și sprijinim este în numele „valorilor democratice comune”. Totul – de la politica noastră pentru Ucraina, până la cenzura digitală – este considerat a fi un act de apărare a democrației.

Dar când vedem că unele Curți Europene anulează alegerile și oficialii de rang înalt amenință să anuleze și altele, trebuie să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard înalt. Și spun „ne” pentru că, fundamental, cred că suntem în aceeași echipă.

Trebuie să facem mai mult decât să vorbim despre valorile democratice; trebuie să le trăim.

Acum, după cum mulți dintre cei prezenți în această încăpere își amintesc, Războiul Rece a poziționat apărătorii democrației împotriva unor forțe mult mai tiranice de pe acest continent. Și gândiți-vă la cei care, în această luptă, i-au cenzurat pe dizidenți, au închis biserici, au anulat alegeri. Erau băieți buni? Cu siguranță, nu. Și mulțumim lui Dumnezeu că au pierdut Războiul Rece. Au pierdut pentru că nici nu prețuiau, și nici nu respectau toate binecuvântările extraordinare ale libertății. Libertatea de a surprinde, de a face greșeli, de a inventa, de a construi. Se pare că nu poți mandata inovația, creativitatea, la fel cum nu poți impune oamenilor ce să gândească, ce să simtă, ce să creadă. Iar noi credem că aceste lucruri sunt cu siguranță conectate.

Din păcate, când mă uit la Europa astăzi, mi-e uneori neclar ce s-a întâmplat cu unii dintre câștigătorii Războiului Rece.

Mă uit înspre Bruxelles, unde comisarii UE îi avertizează pe cetățeni că intenționează să închidă platformele de social media pe timp de neliniște publică, în clipa în care văd ceea ce ei consideră a fi – citez – „conținut de hate”.

Sau mă uit chiar înspre această țară (Germania) unde poliția a condus raiduri împotriva cetățenilor suspectați că au postat comentarii anti-feministe online, ca parte din – citez – „o acțiune de combatere a misoginismului pe internet”.

Mă uit înspre Suedia, unde, acum două săptămâni, Guvernul a condamnat un activist creștin pentru că a participat la niște arderi ale Coranului, care au dus la moartea prietenului său. Și, după cum a notat judecătorul în acest caz, cu multă nonșalanță, legile Suediei, care în teorie  ar trebui să protejeze libera exprimare, nu garantează de fapt – și citez – „libertatea de a face sau a spune orice fără a risca să ofensezi grupul care crede în lucrul respectiv”.

Și poate, cel mai grav, mă uit înspre dragii noștri prieteni – Marea Britanie – unde abaterea de la drepturile conștiinței a pus libertățile de bază, în special ale britanicilor religioși, în pericol. În urmă cu puțin peste doi ani, Guvernul britanic l-a condamnat pe Adam Smith-Connor, un kinetoterapeut și un veteran de război în vârstă de 51 de ani, pentru infracțiunea atroce de a sta la 50 de metri de o clinică de avort și de a se ruga, în liniște, timp de 3 minute. Fără să încurce pe nimeni, fără să interacționeze cu nimeni, pur și simplu se ruga pe cont propriu. După ce autoritățile britanice l-au văzut și l-au obligat să le spună pentru ce se ruga, Adam a răspuns simplu – se ruga pentru fiul său ne-născut, pe care el și fosta sa iubită îl avortaseră cu câțiva ani în urmă. Autoritățile n-au fost mișcate de răspuns, iar Adam a fost găsit vinovat pentru încălcarea noilor legi guvernamentale privind zonele sigure, care incriminează rugăciunea tăcută și alte acțiuni care ar putea influența decizia unei persoane aflate la 200 de metri de o unitate de avort. Adam a fost condamnat la plata a mii de lire sterline în cheltuieli judiciare.

Aș vrea să pot spune că acesta a fost doar un exemplu nebunesc de lege scrisă prost și aplicată asupra unei singure persoane, dar nu. În octombrie 2024 – acum câteva luni, Guvernul Scoției a început să distribuie scrisori către cetățenii ale căror case se află înăuntrul acestor așa-zise zone sigure, avertizându-i că și rugăciunile private în propriile lor locuințe ar putea fi o încălcare a legii.

Normal, Guvernul a îndemnat cititorii să raporteze orice concetățeni suspectați vinovați de infracțiuni de gândire.

În Marea Britanie și în Europa, mă tem că libertatea de exprimare este în regres. Dragi prieteni, și de dragul comicului, dar și de dragul adevărului, recunosc că, uneori, cele mai puternice voci care militau pentru cenzură nu au venit dinăuntrul Europei, ci dinăuntrul țării mele, unde fosta Administrație a avertizat și a agresat companiile de social media pentru a cenzura așa-zisa „dezinformare” – de exemplu, ideea că Coronavirusul a fost cel mai probabil scăpat dintr-un laborator din China. Propriul nostru govern a încurajat companiile private să-i aducă la tăcere pe cei care au îndrăznit să spună un lucru care s-a dovedit a fi un adevăr evident.

Așa că vin astăzi aici, nu doar cu o observație, ci și cu o ofertă. Și așa cum Administrația Biden a încercat cu disperare să închidă gura celor care spuneau ce gândesc, așa și Administrația Trump va face exact opusul. Și sper că putem lucra la asta împreună.

La Washington avem un „șerif” nou; și, sub conducerea lui Donald Trump, poate nu vom fi de acord cu viziunea voastră, dar ne vom lupta să vă apărăm dreptul de a-l exprima public, fie că suntem de acord sau nu.

S-a ajuns la o situație atât de rea în decembrie, încât România pur și simplu a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și a presiunii enorme venite de la vecinii săi continentali.  

Acum, din ce înțeleg eu, argumentul a fost că dezinformarea Rusiei a infectat alegerile din România. Dar i-aș ruga pe prietenii mei europeni să pună lucrurile în perspectivă.

Puteți crede că e rău ca Rusia să cumpere reclame în social media ca să vă influențeze alegerile. Noi cu siguranță credem asta. Puteți chiar să condamnați acțiunea pe scena globală. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva mii de dolari investite în reclame digitale de către o țară străină, atunci democrația voastră n-a fost așa puternică, în primul rând.

Acum, vestea bună este că, întâmplător, eu cred că democrațiile voastre sunt substantial mai puțin fragile decât se tem mulți. Și chiar cred că, dacă-i vom lăsa pe cetățeni să se exprime liber, atunci vor fi și mai puternice. Lucru care, bineînțeles, ne readuce la Munchen, unde chiar organizatorii acestei conferințe le-au interzis parlamentarilor care reprezintă partide populiste, atât de stânga, cât și de dreapta, să participe la aceste discuții. Repet, nu trebuie să fim de acord cu tot sau cu orice spun oamenii, dar atunci când acești oameni reprezintă, când liderii politici reprezintă o circumscripție importantă, este obligatoriu pentru noi să încercăm măcar să participăm la un dialog cu ei.

Acum, pentru mulți dintre noi de partea cealaltă a Atlanticului, situația seamănă din ce în ce mai mult cu vechile interese înrădăcinate ale erei Sovietice care se ascundeau în spatele unor cuvinte urâte precum „dezinformare”, când pur și simplu nu le plăcea ideea ca cineva cu un punct de vedere diferit să și-l exprime, sau, Doamne Ferește, să voteze altfel, sau și mai rău, să câștige alegerile.

Acum, aceasta este o conferință de Securitate și sunt sigur că toți ați venit aici pregătiți să vorbiți despre cum mai exact intenționați să creșteți bugetul apărării în următorii ani, în concordanță cu noul obiectiv. Și acest lucru este minunat, pentru că Președintele Trump s-a făcut pe deplin înțeles și crede că prietenii noștri Europeni trebuie să își asume un rol mai mare în viitorul acestui continent.

Nu credem că auziți des acest termen – „burden sharing” ( împărțirea poverii ) – dar credem că este o parte importantă a unei alianțe în care suntem împreună, și anume europenii trebuie să își asume o responsabilitate, în timp ce americanii se concentrează pe acele zone ale lumii care sunt în mare pericol.

Dar lăsați-mă și să vă întreb: cum veți putea începe măcar să vă gândiți la variantele de alocare a bugetului, dacă nu știm ce apărăm, în primul rând? Am auzit deja multe lucruri în discuțiile pe care le-am avut, și am avut multe, multe conversații grozave cu mulți dintre oamenii prezenți în această încăpere.

Am auzit multe despre amenințările de care trebuie să vă apărați, și bineînțeles, asta e important. Dar ce mi-a fost mie puțin neclar, și clar, mă gândesc că și pentru mulți dintre cetățenii Europei, este: pentru ce vă apărați, mai exact?

Care este viziunea pozitivă care animă acest contract comun de securitate, despre care credem cu toții că este atât de important?

Cred cu tărie că nu există securitate dacă ți-e frică de voci, de opinii, și de conștiința care-i ghidează pe cetățenii tăi.

Europa se confruntă cu multe provocări, dar criza cea mai mare a continentului în acest moment, criza cu care cred că ne confruntăm împreună, este una produsă chiar de noi.

Dacă candidați de frica propriilor voștri votanți, atunci America nu poate face nimic pentru voi, și în acest sens, nici voi nu puteți face nimic pentru poporul american care ne-a ales pe mine și pe Președintele Trump. Aveți nevoie de mandate democratice ca să obțineți lucruri de valoare în următorii ani.

Am învățat că mandatele de guvernare fragile produc rezultate instabile; am învățat și că valoarea reală este atinsă atunci când suntem mai receptivi la vocile cetățenilor noștri.

Dacă vreți să vă bucurați de economii competitive, dacă vreți să vă bucurați de energie la prețuri accesibile și lanțuri de aprovizionare sigure, atunci aveți nevoie de mandate de guvernare, pentru că, pentru a vă bucura de toate aceste lucruri, trebuie să luați decizii dificile.

Și bineînțeles, noi știm asta foarte bine în America. Nu poți câștiga un mandat democratic cenzurându-ți adversarii sau băgându-i la închisoare – fie că vorbim de un lider al opoziției, de o creștină umilă care se roagă în intimitatea casei ei, sau de un jurnalist care încearcă să-și practice meseria, să dea știri.

Și nu poți câștiga dacă desconsideri electoratul de bază pe chestiuni precum cine poate face parte din societatea noastră. Și din toate presiunile și provocările cu care se confruntă națiunile noastre reprezentate aici și acum, eu cred că nu e nimic mai urgent decât migrația în masă.

Astăzi, aproape 1 din 5 oameni care trăiește în această țară, este îndepărtat din afară și adus aici. Asta reprezintă, evident, un record. Apropo, e o cifră similar și în Statele Unite – la fel, un record.

Numărul imigranților care au intrat în UE din țări non-EU s-a dublat doar între 2021 și 2022. Și bineînțeles, a crescut și mai mult de atunci.

Și știm de această situație, nu s-a materializat în vid. Este rezultatul unor serii de decizii conștiente făcute de politicieni de pe tot continentul și altele de pe glob în decursul unui deceniu. Am văzut ororile acestor decizii chiar ieri, chiar în acest oraș. Și bineînțeles, nu pot să nu aduc din nou în discuție acest subiect fără să mă gândesc la săracele victime cărora le-a fost ruinată o frumoasă zi de iarnă în Munchen.  Gândurile și rugăciunile noastre se îndreaptă către ele și vor rămâne cu ele.

Dar de ce s-a întâmplat acest lucru în primul rând? E o poveste teribilă, dar este una pe care am auzit-o de mult prea multe ori în Europa și, din păcate, de prea multe ori și în Statele Unite: Un solicitant de azil, deseori un tânăr pe la vârsta de 20 și ceva de ani, deja cunoscut de poliție, intră cu mașina într-o mulțime și distruge o comunitate.

De câte ori trebuie să mai suferim de pe urma acestor tragedii, ca să ne schimbăm cursul și să ducem civilizația noastră comună într-o nouă direcție?

Niciun votant de pe acest continent nu s-a dus la urne ca să deschidă calea pentru milioane de imigranți necontrolați. Dar știți pentru ce au votat? În Anglia, au votat pentru Brexit, și fie că sunteți de acord sau nu, au votat pentru asta.

Și vedem din ce în ce mai mult, în toată Europa, că se votează pentru lideri politici care au promis să pună capăt migrației necontrolate.

Se întâmplă să fiu de acord cu multe dintre îngrijorările acestor votanți, dar nu trebuie să fiți de acord cu mine. Cred doar că oamenilor le pasă. Le pasă de casele lor, de visurile lor, de siguranța lor și de capacitatea de a câștiga pentru ei și pentru copiii lor. Și sunt inteligenți. Cred că ăsta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat în scurta mea perioadă politică.

Contrar a ceea ce ați putea auzi pe câțiva munți din Davos, cetățenii națiunilor noastre nu se consideră, în general, animale educate sau roți dințate ale unei economii globale.

Și nu e surprinzător că nu vor să fie amestecați sau ignorați neîncetat de liderii lor.

E treaba democrației să judece aceste probleme la urne.  

Cred că desconsiderarea oamenilor, a îngrijorărilor lor, sau mai rău, închiderea agențiilor media, anularea alegerilor, sau eliminarea oamenilor din procesele politice nu protejează nimic. De fapt, este o cale sigură de a distruge democrația. Iar să vorbești liber sau să-ți exprimi opinia nu este interferență electorală, nici măcar atunci când oamenii își exprimă viziuni în afara țării tale și nici măcar atunci când acei oameni sunt foarte influenți.

Și credeți-mă, zic asta cu umor, dacă democrația Americană poate supraviețui 10 ani cu beșteleala lui Greta Thunberg, atunci și voi puteți supraviețui câteva luni cu Elon Musk.

Dar democrația – că e ea germană, americană, europeană – nu va supraviețui dacă le spui milioanelor de votanți că gândurile, îngrijorările, aspirațiile, dorințele, cererile lor pentru ajutor, sunt invalide sau nedemne de a fi luate măcar în seamă.

Democrația se bazează pe principiul sacru că vocea poporului contează. Nu există loc pentru niciun zid. Îți menții principiile sau nu. Europenii – poporul – au o voce. Liderii europeni au de ales. Și cred cu tărie că nu trebuie să ne temem de viitor. Puteți lua în considerare ce vă spun cetățenii voștri, chiar și când e surprinzător, chiar și când nu sunteți de acord. Și dacă faceți asta, veți putea privi viitorul cu certitudine și încredere, știind că națiunea este pilonul fiecăruia dintre voi. Și asta este, pentru mine, magia democrației. Magia nu este în aceste clădiri de piatră sau în hotelurile frumoase. Nu este nici în instituțiile mărețe pe care le-am construit împreună, ca societate comună.

Să crezi în Democrație înseamnă să înțelegi că fiecare dintre cetățenii noștri are înțelepciune și are o voce. Și dacă refuzăm să ascultăm această voce, chiar și cele mai de succes bătălii ale noastre vor garanta foarte puțin.

La fel cum Papa Ioan Paul al II-lea – în opinia mea, unul dintre cei mai extraordinari campioni ai democrației de pe acest continent sau de pe oricare altul – a spus odată: „Nu vă fie teamă”.

Nu ar trebui să ne temem de cetățenii noștri, chiar dacă au opinii care sunt în dezacord cu cele ale conducerii.

Vă mulțumesc. Succes tuturor. Dumnezeu să vă binecuvânteze”

The post DISCURSUL INTEGRAL al lui J.D. Vance de la Conferința de Securitate de la München: Ce a spus Vicepreședintele SUA despre alegerile din România, amenințările de securitate și degradarea Democrației în Europa appeared first on Aleph News.