De ce sunt importante alegerile din Germania? Multe asemănări cu situația recentă din politica românească: Democrativa și Spirala Tăcerii

• Alegerile parlamentare din 23 februarie vor determina noua putere din Germania, dar și pe noul cancelar
• Alegerile aniticipate au fost organizate după ce „coaliția semafor” CDU/CSU-SPD-FDP s-a destrămat în noiembrie
• Formațiunea conservatoare CDU/CSU este pe primul loc în sondaje, urmată de AfD și SPD
• Elon Musk și-a arătat deschis susținerea pentru partidul populist AfD
• La alegerile din 2021 s-au prezentat 46.707.314 de votanți

Astăzi sunt așteptați la vot 60 de milioane de alegători în ceea ce poate fi cel mai important moment electoral de la reunificarea Germaniei din 1990.

Țara este în criză politică, economică și socială, iar contextul internațional este extrem de complex, în principal ca urmare a faptului că Donald Trump negociază cu Vladimir Putin pacea din Ucraina, iar Germania este obligată să joace un rol cheie din punct de vedere economic și militar indiferent ce va urma.

GERMANIA E ÎN CRIZĂ ECONOMICĂ, POLITICĂ ȘI SOCIALĂ

Cea mai mare economie a Europei, Germania, suferă ea însăși. PIB-ul național a scăzut în ultimii doi ani: cu 0,3% în 2023 și 0,2% în 2024, iar economiștii numesc din nou Germania, Bolnavul Europei.

Germania suferă și politic. Coaliția semafor – formată în 2021 din 3 partide: SPD (roșii), FDP (liberal-democrații, care sunt reprezentați în galben) și Verzii ecologiști – s-a destrămat în noiembrie anul trecut. Criza a fost provocată de momentul în care cancelarul SPD, Olaf Scholz, l-a demis pe Christian Lindner, liderul  FDP, din funcția de ministru al finanțelor.

Imediat, FDP s-a retras din coaliție, iar guvernul Scholz, slăbit, a pierdut votul de încredere în parlament, ceea ce a cauzat alegerile de acum.

Germania este de ceva vreme și un butoi de pulbere din punct de vedere social. Mai multe atacuri violente provocate de migranți au făcut ca majoritatea cetățenilor germani să ceară măsuri mai stricte în ceea ce privește străinii care vin în Germania, dar și expulzări, pe modelul oferit de Donald Trump.

Este și principala cauză pentru care partidele populiste au crescut în sondajele electorale, printre ele: AfD (Alternative für Deutschland – Alternativa pentru Germania), Die Linke (Stânga – un partid populist de extremă stângă) și BSW (un partid pro-rus, al cărui nume vine chiar de la șefa lui: Sahra Wagenknecht).

Toate problemele prin care se zbate Germania au fost accentuate și de agresiunea rusă asupra Ucrainei. După SUA, Germania este țara care a oferit cei mai mulți bani Ucrainei – ca asistență economică, militară și umanitară. Asta deși la început a fost criticată pentru ezitare.

Criza economică a fost provocată în mare parte și de distrugerea în septembrie 2022 a gazoductelor Nord Stream, prin care Germania primea gaz din Rusia. Fără gazul ieftin s-a prăbușit industria, și, în consecință, economia Germaniei.

Lidera AfD, Alice Weidel, a promis în campania electorală că, dacă va câștiga puterea, va reface conductele Nord Stream. În plus, vrea să repună în funcțiune și centralele nucleare închise de Angela Merkel, dar și să închidă turbinele eoline, despre care spune că sunt o rușine.

DISPAR PESTE 100 DE PARLAMENTARI

Germanii votează acum pentru cele 630 de locuri din Bundestag (parlamentul unicameral federal), față de 735 câți au fost aleși în actuala legislatură. Scăderea numărului de parlamentari este urmarea reformei din 2023.

Sistemul electoral german este unul mixt, cu două voturi: unul direct pentru candidatul din circumscripție și un vot pentru partid. În funcție de cel de-al doilea vot, rezultă partidele care intră în Parlament, cu un prag obligatoriu de 5%. Există și o a doua șansă pentru partidele care nu obțin 5%: ele trebuie să câștige alegerile în 3 circumscripții. O oportunitate specială, mai lejeră de acces în Bundestag, o au minoritățile naționale.

În Germania prezența la alegerile parlamentare este constant peste 70-75%.

MERZ, COLEGUL NEDORIT AL LUI MERKEL, E FAVORITUL ÎN ALEGERI

29 de partide participă la actualele alegeri, cu cel mai tânăr candidat în vârstă de 17 ani, iar cel mai în vârstă – 79 de ani. Sondajele din ultima săptămână dau următoarele șanse (în paranteză este numele candidatului pentru postul de cancelar):

• CDU/CSU (Friedrich Merz) – 28-30%
• AfD (Alice Weidel) – 20,5-21%
• SPD (Olaf Scholz) – 14,5-16%
• Verzii/Grüne (Robert Habeck) – 12-14%
• Stânga/Linke (Jan van Aken & Heidi Reichinnek) – 7-8%
• BSW (Sarah Wagenknecht) – 4,5-5%
• FDP (Christian Lindner) – 4-4,5%

COALIȚIA PSD-PNL, MODEL PENTRU GERMANIA

Dacă prima întrebare este cine va câștiga alegerile, cea de-a doua e cine va guverna. Cum sondajele arată că e imposibil să existe un singur mare învingător, vor urma negocierile pentru o coaliție. Sunt șanse mici să știm ceva încă din această seară, orice calcul poate începe abia după ce va fi clar care sunt partidele care intră în Bundestag, dat fiind că BSW și FDP sunt la limita intrării.

Există însă câteva tabu-uri. Dacă nu va fi o mare surpriză, AfD va fi exclus din orice coaliție, așa cum și BSW este considerat un partid nefrecventabil de partidele tradiționale, chiar dacă în anumite state a fost folosit ca partener de coaliție.

Scenariul 1: CDU/CSU + Verzii + FDP.

Discuțiile încep de la întrebarea cu cine va face coaliție marele favorit, CDU/CSU.  Dacă rezultatele o permit, ar putea prelua foștii parteneri ai lui Olaf Scholz: Verzii și FDP, dacă cei din urmă depășesc pragul și cele 3 partide adună majoritatea de 316 de locuri în Bundestag.

Scenariul 2: CDU/CSU + SPD (+/- Verzii)

Varianta de compromis este ca CDU/CSU să nu aibă de ales și să facă pactul cu marele rival, SPD, mai ales că liderii celor două partide, Merz și Scholz, și-au îmblânzit atacurile în ultimele două săptămâni. Este exact versiunea propusă de Klaus Iohannis în România, în noiembrie 2021 când PNL a făcut alianță cu PSD și cu UDMR. În cazul Germaniei, alianța CDU/CSU-SPD poate fi întărită cu partidul Verzilor, care au câteva personaje cu imagine europeană: Annalena Baerbock, actualul ministru de externe și Boris Pistorius, de la apărare.

Nimeni nu vorbește de un rezultat surprinzător, un scor mare al AfD, și o situație în care CDU/CSU sau SPD să nu poată obține majoritatea fără partidele „nefrecventabile”.

AfD ar putea avea ca atu susținerea lui Elon Musk, care a și participat online la un miting al partidului condus de Alice Weidel. În plus, chiar la München, la Conferința de Securitate, vicepreședintele SUA, JD Vance, a dat un semnal prin care AfD să nu fie îngrădit de autoritățile germane după modelul anulării alegerilor din România, când Călin Georgescu a câștigat primul tur.

La fel, partidele tradiționale din Germania au deplâns frecvent în ultimele zile că există o influență rusă la aceste alegeri, mai ales în social media, și că apar anumite filmulețe în care influenceri creați cu Inteligența Artificială favorizează AfD.

Un alt element care ar putea favoriza AfD este ceea ce sociologii numesc „spirala tăcerii”, când cei care răspund la sondaje evită să-și spună opțiunea, sau chiar mint, ca să nu fie etichetați social pentru că votează cu un candidat care nu este general acceptat de societate. Spirala tăcerii e unul din fenomenele care explică ascensiunea lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România, deși toate sondajele îl considerau fără șanse cu o lună înainte.

Casele de sondare din Germania susțin că aproximativ 20% dintre votanți s-au declarat nehotărâți și un procent spre 10% e format din cei care se vor decide în ziua votului.

În toate cazurile, până la finalizarea negocierilor și instalarea noului guvern, cancelar rămâne Olaf Scholz, însă din postura de interimar, cu puteri limitate, ceea ce nu va face decât să prelungească criza din Germania.

The post De ce sunt importante alegerile din Germania? Multe asemănări cu situația recentă din politica românească: Democrativa și Spirala Tăcerii appeared first on Aleph News.