vineri, 23 octombrie 2020

De ce nu au succes teoriile conspirației în Finlanda? Rolul educației și al încrederii reciproce

- PUBLICITATE PARTENER -

Ambasadoarea Finlandei, Marjut Akola, explică într-un interviu pentru EURACTIV cum sunt pregătiți elevii să abordeze știrile false. Consensul privind demersul comun contra Covid-19 e doar unul dintre motivele bunei gestionări a epidemiei în Finlanda.

În România, teoriile conspirației au luat avânt concomitent cu epidemia Sars-CoV-2. Același lucru se întâmplă și în Republica Moldova. Iar acestea sunt răspândite inclusiv de unii politicieni sau preoți. Peste Prut, s-a ajuns până acolo încât Mitropolia Moldovei să-i ceară într-un comunicat oficial președintelui Igor Dodon să-i apere pe moldoveni de ”infractorul internațional Bill Gates”, de microcipare prin vaccin anti-COVID-19 și de antenele 5G.

Cu totul altfel stau lucrurile în Finlanda, unde teoriile conspirației nu au prins la cetățeni. Ambasadoarea Finlandei la București, Marjut Akola, explică într-un interviu acordat EURACTIV România cum este promovată educația în domeniul mass-media și al informației de la o vârstă ”foarte fragedă” în sistemul de învățământ finlandez.

În plus, educația pentru media nu se face doar în școli, ea e prezentă ”oriunde sunt copii și tineri”, inclusiv în comunități virtuale și în lumea jocurilor. 

Succesul educației finlandeze e demonstrat și de rezultatele elevilor în cadrul testelor PISA. O parte importantă a educației elevilor constă în predarea gândirii critice și a abilităților analitice, astfel că, de mult timp, știrile false nu mai câștigă teren în Finlanda, spune Marjut Akola. 

Un rol important în educația pentru media îl au și bibliotecile, Finlanda fiind recunoscută pentru rețeaua vastă de biblioteci, gradul ridicat de utilizatori și de împrumuturi. 

Finlanda a reușit să gestioneze cu bine epidemia măsurile și recomandările Guvernului fiind respectate de cetățeni. ”Există un larg consens asupra necesității participării tuturor la acest demers comun”, afirmă ambasadoarea Finlandei la București. 

În ceea ce privește răspunsul european mai lent, Marjut Akola spune că lumea nu s-a confruntat în ultima sută de ani cu o astfel de pandemie, astfel că a durat până când autoritățile și cetățenii au înțeles cât de rapid se răspândește virusul și cum se comportă. 

Ambasadoarea crede că, în viitor, UE și statele membre vor fi mai bine pregătite pentru situații similare: ”Trebuie să ne păstrăm realizările, dar și să ne asigurăm că Uniunea noastră rămâne un jucător global solid și puternic”.  

Prezentăm în continuare interviul integral acordat EURACTIV de Marjut Akola, ambasadoarea Finlandei în România: 

EURACTIV: Care a fost abordarea Finlandei în lupta împotriva Sars-CoV-2? 

Marjut Akola: La începutul pandemiei, obiectivul principal al Finlandei a fost protejarea cetățenilor și a capacității sistemului de sănătate. Au fost luate măsuri extinse pentru a preveni răspândirea virusului.

La ședința de Guvern din 6 mai, Executivul a adoptat o rezoluție-cadru privind o strategie hibridă de gestionare a crizei COVID-19. Rezoluția Guvernului cuprinde liniile directoare pentru aplicarea măsurilor restrictive în vederea reducerii extinderii epidemiei de coronavirus și renunțarea treptată la aceste măsuri restrictive. Rezoluția Guvernului ghidează modul în care își derulează autoritățile oficiale activitățile, reprezentând baza pentru alte propuneri legislative și decizii.

Măsurile propuse de Guvern vizează prevenirea răspândirii virusului în Finlanda, protejarea capacității sistemului de sănătate și protejarea oamenilor, în special a celor cu cel mai mare risc. Finlanda a reușit până acum să reducă epidemia. Din acest motiv, a fost posibil să se treacă de la măsuri restrictive extinse la implementarea unei strategii hibride bazate pe abordarea ”testare, urmărire, izolare și tratare”.

Restricțiile instituite pentru reducerea epidemiei de COVID-19 au început să fie ridicate treptat, începând de la 1 iunie. Obiectivul este limitarea epidemiei, reducând în același timp impactul negativ asupra oamenilor, întreprinderilor, societății și exercitării drepturilor fundamentale. De la începutul lunii iunie, anumite restricții au fost relaxate, inclusiv restricțiile privind adunările, organizarea de evenimente și deschiderea spațiilor publice. Restaurantele și cafenelele vor fi, de asemenea, redeschise clienților cu anumite restricții. În conformitate cu decizia Guvernului, călătoriile în Finlanda sunt permise atât timp cât sunt respectate recomandările privind sănătatea și siguranța referitoare la coronavirus.

La 15 iunie, Guvernul finlandez a stabilit, pe baza evaluării situației, că epidemia COVID-19 poate fi gestionată folosind prerogativele normale ale autorităților. Guvernul a adoptat decretele privind abrogarea puterilor speciale conform Legii privind competențele în situații de urgență și a anunțat că situația actuală nu mai necesită starea de urgență, așa cum e definită în art. 3 din Legea privind competențele în situații de urgență. Decretele privind aprogarea puterilor speciale și încheierea stării de urgență au intrat în vigoare pe 16 iunie. 

EURACTIV: Cum a reacționat populația? Cum au fost primite măsurile restrictive?

Marjut Akola: Cetățenii au primit foarte bine măsurile restrictive, chiar dacă erau în mare parte recomandări ferme. Persoanele în vârstă au rămas acasă, orașele s-au golit de oameni. De asemenea, la revenirea în țară, cetățenii au respectat măsurile de autoizolare. În Finlanda există un larg consens asupra necesității participării tuturor la acest demers comun. 

EURACTIV: Mulți oameni din întreaga lume se tem că după criza pandemică va urma una economică. Are Guvernul finlandez o strategie post-pandemie? 

Marjut Akola: Da, Grupul de lucru Vihriälä a prezentat pe 8 mai un raport privind impactul economic al crizei coronavirusului Ministerului afacerilor economice și muncii și Ministerului finanțelor. Raportul prezintă o evaluare a impactului economic al crizei coronavirusului și a măsurilor de reducere a daunelor provocate economiei și de redresare a Finlandei după criză către o traiectorie de creștere durabilă, ocuparea forței de muncă și finanțe publice durabile.

În raport, Grupul de lucru prezintă o strategie economică în trei etape pentru abordarea impactului crizei coronavirusului. Prima măsură economică va fi reducerea efectelor adverse imediate asociate cu măsurile restrictive și cu temerile care predomină, concentrându-se mai ales pe capacitatea întreprinderilor de a funcționa. După aceasta, economia va avea nevoie de un stimulent substanțial. Când creșterea economică va reveni, daunele economice trebuie reparate și finanțele publice consolidate.

Este extrem de important ca politica de stimulare să vizeze consolidarea performanței economice. Acest lucru nu necesită reduceri generale de impozite, transferuri suplimentare de venituri sau beneficii suplimentare. În schimb, accentul ar trebui să fie pe modalități de stimulare a capacității productive și orientarea economiei către o creștere în timp. Acest lucru presupune în mod evident investiții în mijloacele de bază ale societății care vor sprijini economia prin creșterea cererii pe termen scurt și prin consolidarea performanței și productivității economiei pe termen lung.

De asemenea, secretarul permanent din cadrul Ministerului finanțelor, Martti Hetemäki, a prezentat la 1 iunie a doua parte a unui plan de strategie de ieșire din criză. Documentul se concentrează pe redresarea și reconstrucția post-pandemică. Conform raportului, planul de urgență al Guvernului ar trebui să includă și măsuri pentru un eventual al doilea val al pandemiei de  coronavirus, care ar putea fi  mai sever și mai greu de controlat decât primul.

EURACTIV: În timpul stării de urgență, autoritățile române au închis mai multe site-uri care au publicat știri false și dezinformări referitoare la pandemie. Cum au luptat autoritățile de la Helsinki cu fake news în această perioadă? 

Marjut Akola: Conceptul de securitate comprehensivă din Finlanda se referă la un model de pregătire în care autoritățile, mediul de afaceri, organizațiile neguvernamentale și cetățenii cooperează pentru a asigura funcțiile vitale ale societății. Finlanda este o țară stabilă, cu o guvernare democratică puternică, care constituie o bază bună pentru reziliență. Rezultatele elevilor din școlile primare și secundare finlandeze s-au dovedit a fi excelente în cadrul testelor PISA (Programul pentru evaluarea internațională a elevilor) și, de mult timp, știrile false nu mai câștigă teren în Finlanda, deoarece o parte importantă a educației elevilor constă în predarea gândirii critice și a abilităților analitice. De exemplu, învățământul secundar superior general trebuie să le ofere elevilor capacitățile necesare pentru a face față provocărilor prezentate de societate și mediul înconjurător, precum și abilitatea de a evalua problemele din diferite puncte de vedere. De asemenea, media literacy este una dintre componentele cheie ale educației finlandeze.

Pe de altă parte, mass-media finlandeze au jucat un rol important în limitarea știrilor false și în furnizarea unor informațiilor bazate pe fapte despre Covid-19. Mai mult, finlandezii au avut acces la informațiile despre Covid-19 furnizate de autorități prin intermediul social media, al site-urilor ministerelor și ale altor instituții publice. Guvernul finlandez și autoritățile relevante au oferit actualizări periodice prin intermediul conferințelor de presă cu Q&A.

EURACTIV: Pandemia a dat apă la moară unei serii de teorii ale conspirației. În România și R. Moldova printre cele mai răspâdite au fost cele despre fabricarea în laborator a virusului, planul lui Bill Gates de microcipare prin vaccin sau legătura cu 5G. Cum e situația în Finlanda?

Marjut Akola: Bineînțeles că teoriile conspirației care circulă pe plan internațional sunt cunoscute și în Finlanda, dar ele nu au avut succes în rândul cetățenilor.

EURACTIV: După 2014, Guvernul finlandez a lansat o inițiativă împotriva fake news în școli. Îmi puteți da câteva detalii despre acest program? Care e vârsta ”potrivită” pentru un copil ca să înțeleagă noțiunile de fake news sau dezinformare? 

Marjut Akola: Promovarea educației în domeniul mass-media și al informației începe de la o vârstă foarte fragedă în sistemul de învățământ finlandez. Curricula naționale de bază pentru învățământul preșcolar și elementar includ dezvoltarea competențelor transversale numite Literația multimodală și Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC). Curriculumul pentru învățământul secundar superior include teme interdisciplinare: Literația multimodală și media, Tehnologie și societate. Competențele privind educația pentru media și informație sunt incluse în diferite materii și cursuri din programele de învățământ.  

În Finlanda există o mare varietate de actori în domeniul educației pentru media. Pe lângă școli, educația pentru media e prezentă în activitățile pentru tineret, în bibliotecă și în educația preșcolară. Organizațiile non-guvernamentale joacă un rol extrem de important. În Finlanda, educația pentru media se desfășoară oriunde sunt copii și tineri: nu doar în școli, ci și în diferite comunități virtuale și în lumea jocurilor. Diverse organizații non-guvernamentale dezvoltă o cooperare activă prin care educația pentru media este pusă în aplicare în mod concret. Aceste activități se bazează în principal pe proiecte. Ministerul educației și culturii oferă finanțări pentru o parte semnificativă a proiectelor finlandeze de educație pentru media.

Alfabetizarea și lectura sunt considerate resurse naționale importante în Finlanda. Ziarele și publicațiile periodice joacă un rol important în școlile finlandeze. Informațiile pe care le oferă sunt noi și actualizate și sunt furnizate cu un background complex.

Finlanda este recunoscută și pentru rețeaua vastă de biblioteci, gradul ridicat de utilizatori și de împrumuturi, precum și  pentru utilizarea eficientă a rețelelor de tehnologie și informații în biblioteci. Bibliotecile publice au un rol semnificativ în educația pentru media. Profesorii, școlile și familiile necesită sprijin pentru punerea în practică a educației pentru media și bibliotecile sunt în măsură să ofere acest sprijin în multe domenii. Din punctul de vedere al bibliotecilor, educația pentru media nu se limitează la menținerea abilităților de alfabetizare tradiționale și la oferirea de sfaturi privind abilitățile de găsire a informațiilor relevante și adecvate. Este la fel de important să familiarizezi consumatorul cu utilizarea new media și a serviciilor web, precum și cu evaluarea critică a informațiilor. De menționat, de asemenea, rolul mediului familial privind încurajarea copiilor către lectură și educația social media. 

EURACTIV: Vicepreședinta Comisiei Europene Věra Jourová și Înaltul Reprezentant Josep Borrell au prezentat recent o comunicare privd privind ”Combaterea dezinformării legate de Covid-19”, în care actori străini, precum Rusia și China, au fost menționați pentru rolul lor în propagarea unor știri false în contextul coronavirusului. Finlanda are o experiență îndelungată în ceea ce privește propaganda rusă. Există semnale sau rapoarte ale serviciilor de informații despre propaganda chineză în contextul pandemiei?

Marjut Akola: Uniunea Europeană trebuie să abordeze problema știrilor false, a dezinformării și a amenințărilor cibernetice și hibride, indiferent de unde provin ele. Trebuie să ne protejăm valorile democratice, drepturile omului și statul de drept, deoarece acestea pot fi ușor puse în pericol. Consolidarea rezistenței UE este una dintre prioritățile esențiale ale actualei Comisii Europene. Pentru aceasta avem nevoie de sprijinul fiecărui cetățean și trebuie să înțelegem importanța gândirii critice care poate fi dobândită prin educație.

EURACTIV: Atât China, cât și Rusia au oferit ajutor statelor europene. Avem de-a face cu un măr otrăvit, cu o acțiune de PR sau e vorba de altceva? 

Marjut Akola: Covid-19 e o criză globală care necesită cooperare globală și solidaritate. În același timp, e esențial ca UE să continue să-și întărească autonomia strategică și reziliența economică prin dezvoltarea Pieței unice. UE trebuie să rămână unită și să întărească cooperarea în interiorul ei.   

EURACTIV: În debutul pandemiei, UE s-a confruntat cu critici pentru lipsa de unitate și pentru că a avut o reacție lentă la epidemia de coronavirus. Care sunt lecțiile pe care UE și statele membre ar trebui să le tragă din această pandemie? 

Marjut Akola: În ultima sută de ani nu ne-am confruntat cu o astfel de pandemie. În fiecare țară a durat ceva timp până când autoritățile și cetățenii au înțeles că virusul se răspândește rapid. La început aveam foarte puține cunoștințe despre virus și despre comportamentul acestuia. Și încă nu putem spune că știm suficient despre acest virus. De asemenea, fiecare stat membru al Uniunii a avut propria abordare, unii au avut reglementări mai stricte decât alții, unii au recomandat utilizarea măștilor, iar alții nu. Desigur, Organizația Mondială a Sănătății a jucat un rol important.

Comisia Europeană coordonează un răspuns european comun la pandemia de coronavirus. De asemenea, se iau măsuri pentru consolidarea sectoarelor de sănătate publică și diminuarea impactului socio-economic în Uniunea Europeană, precum și pentru a ajuta statele membre să-și coordoneze răspunsurile naționale (de exemplu, aducerea acasă a cetățenilor blocați în alte țări, achiziționarea de măști de protecție etc.). Totodată, Comisia furnizează informații obiective despre pandemie. Președinta Ursula von der Leyen a înființat o echipă de răspuns la coronavirus la nivel politic. Există, de asemenea, planul de redresare în valoare 2,4 trilioane de euro care are ca scop protejarea vieții cetățenilor, a mijloacelelor de subzistență și a locurilor de muncă din Europa.

Întotdeauna există o lecție care poate fi învățată. În viitor, vom fi mai bine pregătiți pentru situații similare. Trebuie să ne păstrăm realizările, dar și să ne asigurăm că Uniunea noastră rămâne un jucător global solid și puternic.  

ATI PUTUT URMARI UN INTERVIU REALIZAT DE EURACTIV.ro

ADV GNG 12060020 SB - 20/11439/AT 24.06.2020

PUBLICITATE - PARTENER goNEWS.ro

goNEWS.ro - STIRILE CONTINUA

Evolutia COVID-19 in Romania si in lume pana la 19 octombrie.

In intervalul 12-19 octombrie 2020, in Romania s-au inregistrat 25.502 de cazuri...

Tara Galilor decreteaza doua saptamani de izolare completa.

Tara Galilor a anuntat luni instituirea incepand de vineri a unei perioade...

STUDIU Pacientii cu COVID-19 care au fost spitalizati pot prezenta simptome timp de mai multe luni.

Mai mult de jumatate dintre pacientii COVID-19 externati s-au confruntat in continuare...

PUBLICITATE HARMONYfm.ro - your HARMONY radio

- MUZICA ALEASA PE SPRANCEANA -

distribuie goNEWS.ro

news mix

- ADV GNG 12060020 SB -

COVID TOATE TARILE
41,994,434
Total cazuri confirmate
Updated on 23/10/2020 04:09

- PUBLICITATE PARTENER -

Fosta tenismena Caroline Wozniacki, pe „acoperisul lumii”.

Caroline Wozniacki (30 de ani) a trait zilele trecute o experienta unica, reusind sa...

Islanda – Romania, baraj pentru Euro 2020. Delegatia tricolorilor a primit rezultatele COVID.

Nationala Romaniei a primit in aceasta seara rezultatele testelor COVID efectuate marti, la sosirea...

Liceeni din Oradea invitati in ATELIERE DE FILM DOCUMENTAR

Tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani din Oradea și din împrejurimi...

Top 10 invenții și descoperiri accidentale

Scriitorul american Dale Breckenridge Carnegie îndemna o lume, acum câteva decenii, “să facă limonadă...

Nocebo neprietenosul lui Placebo

Este incredibil cât de mult poate fi influenţat subconştientul nostru de forţa sugestiei! Și...

Iata cateva lucruri interesante despre Spania

În data de 12 octombrie, Spania își sărbătorește ziua națională. Această dată a fost aleasă în...

Moneda digitala se apropie de realitatea tranzactionarilor in masa

Banca Centrală Europeană (BCE) a întărit acţiunile pentru eventualitatea lansării unei monede euro digitale,...

PSIHOLOGUL go: 5 semne că ești cu adevărat îndrăgostită

De câte ori nu te-ai întrebat dacă ești cu adevărat îndrăgostită? Fiecare persoană are...