Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a vorbit, miercuri, în emisiunea „Harta de impact” despre importanța zonelor urbane în dezvoltarea economică a României. Edilul a susținut că unirea mai multor localități sărace nu garantează prosperitatea, referindu-se la proiectul PSD privind comasarea localităților mici. Urmăriți emisiunea integrală pe YouTube.
„Este vorba despre zonele urbane și zonele cu influență urbană”
Invitat la „Harta de Impact”, Constantin Toma a vorbit despre contribuția zonelor urbane la economia României. El susține că dezvoltarea economică depinde de consolidarea acestora. Acesta consideră că unirea mai multor localități sărace nu garantează prosperitatea. Toma subliniază că este necesară dezvoltarea zonelor urbane și a celor aflate sub influența lor.
„Zonele urbane, atât urbanul mare, cât și urbanul mic, aduc peste 99% din produsul intern brut al României. Deci nu poți să aduni la un loc mai multe sărăcii mici, pentru că nu vei obține decât o sărăcie mai mare. Este vorba despre zonele urbane și zonele cu influență urbană. Aceasta este o hartă din 2011, iar cealaltă este o hartă din 2021.
Zonele albastre reprezintă zonele urbane. Dacă vă uitați la legendă, albastrul deschis indică zonele cu venituri mici, zonele sărace, în timp ce albastrul închis reprezintă zonele bogate ale României. Sunt studii aprofundate făcute pe această temă și o să vedeți în 10 ani cât de mult s-a albăstrit această hartă.”, a declarat primarul Buzăului, prezentând o hartă dintr-o cercetare a Băncii Mondiale.
„75% din produsul intern brut al județului Buzău se realizează în municipiul Buzău”
Primarul a oferit ca exemplu municipiul Buzău pentru a ilustra concentrarea activității economice și a locurilor de muncă în centrele urbane. Acesta afirmă că majoritatea locuitorilor comunelor învecinate lucrează în municipiu. Astfel, municipiul Buzău generează cea mai mare parte a PIB-ului județean.
„Deci s-a ajuns ca 99% din PIB să provină din această zonă de urban mare și urban mic. Pentru că, în momentul acesta, și vă dau exemplul Buzăului, peste tot este același lucru. Avem patru-cinci comune pe lângă Buzău. Probabil 98% dintre acei oameni lucrează în municipiul Buzău. 62% dintre toți angajații din județul Buzău lucrează în municipiul Buzău, iar 75% din produsul intern brut al județului Buzău se realizează în municipiul Buzău”, a adăugat Toma.
„Buzăul ar fi fost mai mare, ca suprafață administrativă, decât Timișoara, Oradea sau Iașiul”
Toma a explicat că a încercat, în 2021, să extindă suprafața administrativă a municipiului prin comasarea mai multor localități învecinate. Acesta susține că proiectul ar fi dublat suprafața orașului. El subliniază că ar fi creat o unitate administrativă mai întinsă decât municipiile Timișoara, Oradea sau Iași.
„Și atunci, de ce să nu comaseze aceste unități pe care le-ai așezat acolo? Eu am avut, în 2021, după ce obținusem 78% la alegeri și mă gândeam că o să fie foarte ușor, i-am convins pe cei de la țară, pentru că dublam suprafața administrativă a Buzăului, cu autostrada A7 pe la mijloc. Buzăul ar fi fost mai mare, ca suprafață administrativă, decât Timișoara, Oradea sau Iașiul. Și era acolo Ploieștiul plus Brăila la un loc, dacă vorbim de zona mea”, a susținut edilul.
„Am pierdut o mare oportunitate”
Edilul susține că prezența scăzută la vot în municipiu a împiedicat concretizarea proiectului. El consideră că Buzăul a pierdut astfel o oportunitate de extindere și dezvoltare.
„Cei de la țară au venit în proporție de 42% la vot. Cei de la Buzău au fost sub 11%. Legea nu te lasă fără minimum 30% dintre oamenii care sunt înscriși în listele electorale. Deci am pierdut, dar am pierdut o mare oportunitate. Pentru că noi nu mai avem, pur și simplu, unde să ne dezvoltăm. Și nu e vorba doar de noi”, a explicat el.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






