Apa extrem de închisă la culoare a râului Ruki din Congo este rezultatul pădurilor originale și turbăriilor. Analizele sale oferă vești bune despre climă, cel puțin deocamdată.
Multe râuri din regiunile tropicale au apă de culoare foarte închisă, asemănătoare cu cafeaua. Această caracteristică a râurilor negre se datorează acizilor organici formați în procesul de descompunere a materialelor organice, precum acizii humici. Conform experților de la ETH Zurich, cel mai întunecat râu din lume este probabil Ruki, un afluent al Congo. Această concluzie a fost trasă în urma comparației cu alte râuri tropicale, conform informațiilor furnizate de institut pe site-ul său oficial. Echipa condusă de cercetătorul ETH Travis Drake a identificat apa extrem de închisă a râului când a studiat bugetul de carbon al lui Ruki. Datorită conținutului său ridicat de materie organică, râul joacă un rol esențial în bilanțul de carbon al bazinului Congo, potrivit unui studiu publicat în revista “Limnology and Oceanography”.
Râurile cu apă extrem de închisă la culoare se caracterizează prin conținutul foarte scăzut de particule în suspensie, care reflectă lumina și fac apa să pară mai deschisă. Ruki are un curs lin, permițând particulelor să se depună pe fundul său. De asemenea, râul primește substanțe provenite din descompunerea vegetației din bazinul Congo. În plus, în timpul sezonului ploios, râul inundă zone extinse ale pădurii pentru săptămâni întregi și adună materii organice. Cu toate că concentrația de particule în suspensie este foarte mică, apa râului este aproape opacă, potrivit ETH Zurich. “Culoarea râului ne-a uimit”, a declarat Travis Drake. “Ruki este, de fapt, asemenea unui ceai de junglă.”
Un alt aspect notabil al râului Ruki este faptul că este unul dintre puținele râuri mari care nu au suferit modificări semnificative. Aria sa de colectare este acoperită de pădurea tropicală de câmpie și turbării originale. Acest lucru face apa râului nu doar extrem de închisă la culoare, ci și un depozit gigantic de carbon. Cercetările realizate de echipa lui Travis Drake indică faptul că rezervele de carbon ale turbăriilor sunt foarte stabile – o veste bună. Cu toate că râul conține o cantitate semnificativă de carbon organic dizolvat, acesta nu provine din turbă, ci este rezultatul vegetației proaspete. Acest lucru se datorează faptului că turbăriile sunt inundate aproape tot timpul anului. Cu toate acestea, schimbarea utilizării terenurilor, cum ar fi defrișarea pădurilor, ar putea duce la uscarea turbăriilor și eliberarea a cantități semnificative de CO2 pe termen lung.
