Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale prevede că instituția e obligată să demareze o cercetare disciplinară în cazul unui judecător dacă există o sesizare formală, iar decizia finală – dacă o eventuală decizie de sancționare e contestată – e luată de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. În acest moment, CCR are pe masă două sesizări formale depuse de Senat, care a adoptat rapoartele Comisiei de constituționalitate conduse de Nadia Cosmina Cerva (PSD) în cazurile Simina Tănăsescu – întâlnire nepublică cu fostul premier Ilie Bolojan, și Cristian Deliorga – zbor cu un avion privat în insula greacă Mykonos.
- Important: regulamentul prevede că poate fi atacată la Înalta Curte doar o eventuală hotărâre de sancționare a unui judecător. În cazul clasării sesizării, regulamentul nu prevede explicit posibilitatea de atacare la Înalta Curte de Casație și Justiție
Comisia condusă de Cerva (ex-SOS, intrată în grupul PSD imediat după adoptarea rapoartelor) a formulat sesizări oficiale pentru Curtea Constituțională pentru a cerceta conduita celor doi judecători CCR. Or, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a CCR, o sesizare scrisă și semnată este temeiul pentru pornirea acțiunii disciplinare împotriva unui judecător pentru a verifica dacă acesta a încălcat ”grav, cu vinovăție”, prevederile articolului 64 din Legea de funcționare a curții (Legea nr. 47/1992, republicată). Acest articol prevede, în esență, că judecătorii trebuie să fie imparțiali și ”să se abțină de la orice activitate sau manifestări contrare independenței și demnității funcției lor” (vezi la finalul articolului textul complet al articolului 64).
Astfel, potrivit Regulamentului CCR (care este diferit de Legea 47/1992), ”pornirea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor Curții Constituționale se poate face numai pe baza unei sesizări scrise și semnate”.
După ce CCR primește sesizarea ”scrisă și semnată”, procedurile diferă în cazul celor doi, dat fiind că Simina Tănăsescu este și președinta Curții, în timp ce Cristian Deliorga e simplu judecător. În cazul ambilor însă, un verfdict final ar putea fi dat de Înalta Curte.
Pașii pe care îi prevede Regulamentul CCR despre procedura care o vizează pe Simina Tănăsescu:
- Dacă sesizarea îl privește pe președintele Curții Constituționale, se formează o omisie de cercetare disciplinară. Ddesemnarea celor 3 judecători revine Plenului Curții și se face prin tragere la sorți, care va fi consemnată într-o hotărâre. Unul dintre cei 3 judecători va fi desemnat ca președinte al comisiei de cercetare disciplinară.
- Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 30 de zile de la data dispunerii acesteia. Judecătorul vizat va fi convocat în scris
- În situația în care comisia de cercetare disciplinară consideră că sesizarea este neîntemeiată, va întocmi un raport prin care va propune Plenului Curții Constituționale clasarea cauzei. Plenul, în termen 20 de zile de la data luării la cunoștință a raportului comisiei de cercetare, se va pronunța asupra propunerii cuprinse în raport, printr-o hotărâre
- În cazul în care comisia de cercetare disciplinară consideră că sesizarea este întemeiată, va întocmi un raport care, împreună cu dosarul, se prezintă Plenului Curții Constituționale. Plenul, în termen 20 de zile de la data luării la cunoștință a raportului comisiei de cercetare, va soluționa acțiunea disciplinară, printr-o hotărâre, cu votul majorității judecătorilor.
- Plenul Curții Constituționale poate aplica judecătorilor, în funcție de gravitatea abaterii, următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment, diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni, încetarea mandatului de judecător al Curții Constituționale.
- Împotriva hotărârii de sancționare se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare (de remarcat că regulamentul nu prevede și posibilitatea de a contesta o hotărâre de clasarea cauzei). Competența soluționării plângerii aparține completului de 5 judecători al înaltei Curți de Casație și Justiție (instituție condusă de Lia Savonea).
În ceea ce îl privește pe Cristian Deliorga, Regulamentul CCR prevede o singură diferență majoră de procedură:
- Președintele Curții Constituționale (adică Simina Tănăsescu) și nu plenul CCR e cel care numește prin ordin componența comisiei de cercetare disciplinară formată din 3 judecători
Context
Senatul a adoptat pe 9 noiembrie, prin votul plenului, cele două rapoarte ale Comisiei pentru Constituționalitate în legătură cu Simina Tănăsescu și Cristian Deliorga.
Comisia a cercetat întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și premierul de la acel moment Ilie Bolojan din 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu a fost comunicată public de cei doi demnitari. Amândoi au declarat ulterior că au discutat chestiuni administrative legate de cererea CCR pentru un sediu.
Comisia pentru Constituționalitate din Senat nu a reușit să afle niciuna dintre circumstanțele în care judecătorul constituțional Cristian Deliorga a fost prezent în avionul privat care s-a deplasat pe 8 iulie în insula grecească Mykonos. Zborul a fost organizat de președintele Camerei de Comerț, Mihai Daraban, și la el au mai participat, printre alții, ministrul Muncii, Florin Manole, deputatul Victor Ponta, sau omul de afaceri Gruia Stoica.
În ambele situații, Comisia condusă de Nadia Codruța Cerva (PSD) a decis să transmită raportul către Plenul Curții Constituționale, pentru a efectua propria anchetă și a stabili eventualele sancțiuni.
Ce prevede Articolul 64 din Legea CCR:
Judecătorii Curții Constituționale sunt obligați:
a) să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției;
b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale;
c) în adoptarea actelor Curții Constituționale să-și exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea de la vot nefiind permisă;
d) să comunice președintelui Curții Constituționale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;
e) să nu permită folosirea funcției pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;
f) să se abțină de la orice activitate sau manifestări contrare independenței și demnității funcției lor.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






