Se încarcă datele globale...
spot_img

Become a member

Get the best offers and updates relating to Liberty Case News.

― ADVERTISING ―

spot_img
spot_img
AcasăG4Media - RSSCare sunt originile conflictului între Myanmar (fost Brimania) și minoritatea Rohingya care...

Care sunt originile conflictului între Myanmar (fost Brimania) și minoritatea Rohingya care a dus la un genocid

spot_img

Curtea Internațională de Justiție a decis că „purificarea etnică” în masă a populației Rohingya începută în 2017 constituie un genocid, după ce statul Gambia a sesizat instanța cu acest caz. Iată o istorie acestui conflict:

Conflictul dintre majoritatea budistă din Myanmar – fostă Birmania – și minoritatea musulmană Rohingya are rădăcini vechi de peste 200 de ani.  În 1785, grupul etnic Bamar (majoritar în Birmania) a ocupat provincia Arakan (actualmente Rahin) unde locuia o populație musulmană. Au urmat execuții și deportări al bărbaților musulmani în centrul Birmaniei.

La sfârșitul secolului XVIII a apărut și denumirea de “Rohingya”. Un articol al dr. Francis Buchanan-Hamilton, medic și geograf britanic, publicat în 1799, afirmă: „mahomedanii, care s-au stabilit de mult timp în Arakan, se numesc pe sine ‘Rooinga’, adică nativi din Arakan… ceilalți sunt Rakhing… care aderă la învățăturile lui Buddha.”

Birmania a fost ocupată de Imperiul Britanic în urma primului război anglo-birman (1824 – 1826), iar puterea colonială a privilegiat populația musulmană Rohingya, dată fiind inamiciția birmanilor budiști, promovând etnici Rohingya în poziții administrative.

În cursul celui de-al doilea război mondial, Birmania a fost ocupată de japonezi, în timp ce britanicii s-au retras în India. Birmanii i-au primit pe japonezi ca eliberatori, în timp ce japonezii i-au persecutat pe Rohingya ca sprijinitori ai Imperiului Britanic. De asemenea, în timpul ocupației japoneze au izbucnit ciocniri armate între birmani și Rohingya.

Japonezii au fost învinși în 1945, iar Birmania a devenit independentă în 1948, iar guvernul a refuzat să-i recunoască pe Rohingya drept cetățeni ai noului stat. Ca urmare, o partea a etnicilor Rohingya s-au declarat în favoarea secesiunii provinciei Arakan/Rahin și unirea cu noul stat independent (din 1947) Pakistan. Guvernul militar condus de generalul Ne Win a întreprins mai multe acțiuni militare împotriva militanților Rohingya. În 1971, când Pakistanul de Est (actualul Bangladesh, în nord-vestul Myanmar) a declarat secesiunea de Pakistanul de Vest (actualul stat Pakistan), mii de bengalezi (locuitori ai Bangladesh) s-au refugiat în Arakan de armata pakistaneză care comitea un genocid în Pakistanul de est, provocând protestele birmanilor budiști localnici. Guvernul birman a expulzat atunci cu forța 200.000 de musulmani din Arakan, printre aceștia numărându-se și Rohingya.

Prin legea cetățeniei din 1982, statul birman nu a recunoscut populația Rohingya ca indigenă afirmând că fusese colonizată acolo după 1823 de coloniștii britanici, deci considerând că se află acolo ilegal, deci există probe istorice că mulți dintre aceștia fuseseră prezenți în Birmania înaintea acestei date.

Junta militară care a guvernat Birmania (numită Myanmar din 1989) practic în permanență după 1962 (cu o perioadă de guvernare semi-civilă între 2011 și 2021) a discriminat în permanență populația Rohingya, incitând majoritatea budistă împotriva minorității musulmane. Ciocnirile interetnice din Arakan/Rahin din 2012 au dus la moartea a 78 de persoane și la refugierea a peste 140.000, potrivit autorităților din Myanmar.

Pe 9 octombrie 2016 au fost atacate mai multe posturi de poliție la frontiera cu Bangladesh, care au cauzat moartea a nouă polițiști birmani. Grupul insurgent Harakah al-Yaqin sau Armata de Eliberare Rohingya din Arakan a revendicate aceste atacuri care au provocat represalii severe din partea armatei Myanmar împotriva locuitorilor din satele regiunii Arakan/Rahin.

Din 2017 numeroși etnici Rohingya s-au refugiat din calea armatei statului Myanmar, cei mai mulți în Bangladesh, dar și în India, Tailanda și Malaezia. Comisariatul ONU pentru refugiați (UNHCR) estimează că în august 2026 erau 1,22 milioane de refugiați Rohingya în Bangladesh, numărul total al acestor refugiați în lume fiind estimat la 1,5 milioane.

Decizia Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 19 noiembrie 2026 constată că statul Myanmar se face vinovat de moartea a circa 10.000 de etnici Rohingya, deși alte estimări consideră că acest număr ar putea fi mai aproape de 25.000.

“Decizia are o importanță deosebită, deoarece este prima dată când CIJ constată că un stat este responsabil de comiterea unui genocid în temeiul Convenției privind genocidul. În hotărârea sa din 2007 în cauza Bosnia și Herțegovina împotriva Serbiei și Muntenegrului de atunci, CIJ a constatat că masacrul de la Srebrenica din 1995 a constituit un genocid, dar nu a considerat statul Serbia responsabil de comiterea acelui genocid. În schimb, Curtea a constatat că Serbia și-a încălcat obligațiile care îi reveneau în temeiul Convenției privind genocidul, întrucât nu a împiedicat genocidul comis de grupuri armate locale sub conducerea generalului Ratko Mladić și nu i-a pedepsit pe cei responsabili, de exemplu prin faptul că nu l-a predat pe generalul Mladić Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) în vederea judecării.” se spune într-o declarație emisă de organizația pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International.

„Această hotărâre definitivă a CIJ trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru comunitatea internațională într-un moment critic din istoria Myanmarului. Concluziile anchetatorilor independenți și ale instanțelor internaționale nu trebuie pur și simplu ignorate. Această decizie a fost posibilă doar pentru că guvernul Gambiei a pus în mișcare roțile justiției, demonstrând astfel modul în care toate statele pot și ar trebui să reacționeze la crimele care șochează conștiința umanității. Clarificarea Curții potrivit căreia intenția de genocid poate coexista cu alte obiective, inclusiv cu cele militare, este deosebit de importantă pentru alte cauze aflate pe rolul CIJ, cum ar fi cea intentată de Africa de Sud împotriva Israelului pentru presupusul genocid împotriva palestinienilor din Gaza.” se mai spune în declarația Amnesty International.

© G4Media.ro.

Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.

spot_img

Ce este saLUP.de

saLUP.de nu este doar o agenție de producție grafică.

Este locul unde ideile prind formă, unde suprafețele devin mesaje și unde brandurile capătă identitate vizibilă.

Contact saLUP.de – Germania:
📍 Bruckerstrasse 44, 82205 Gilching, Bayern
📞 +49 173 852 77 64
WhatsApp: +49 1525 135 7595
✉️ hallo@salup.de

În România, partenerul oficial al saLUP.de este Colorim, specialiști în materiale și print de impact.

Date de contact Colorim (România):
📍 Valea Seacă 1A, hala 2, Cluj-Napoca
📞 0751 206 669 | 0770 332 230
✉️ office@colorim.ro

Creăm grafică digitală, layout-uri, logo-uri, transformăm conceptele în print de calitate și multe altele.

saLUP.de înseamnă producție la timp, execuție precisă și soluții care funcționează. Vizibilitatea nu este un accident — este un proces.

Was ist saLUP.de

saLUP.de ist mehr als eine Werbe- und Produktionsagentur.

Wir sind der Punkt, an dem Gestaltung auf Handwerk trifft und Ideen sichtbar werden.

Kontakt saLUP.de – Deutschland:
📍 Bruckerstrasse 44, 82205 Gilching, Bayern
📞 +49 173 852 77 64
WhatsApp: +49 1525 135 7595
✉️ hallo@salup.de

In Rumänien ist der offizielle Partner von saLUP.de Colorim, Spezialist für Materialien und hochwertigen Druck.

Kontakt Colorim (Rumänien):
📍 Valea Seacă 1A, Halle 2, Cluj-Napoca
📞 0751 206 669 | 0770 332 230
✉️ office@colorim.ro

saLUP.de steht für Zuverlässigkeit, präzise Ausführung und Lösungen, die funktionieren. Sichtbarkeit ist kein Zufall — sie wird gemacht.

What saLUP.de is

saLUP.de is more than a graphic production agency.

It’s where ideas become surfaces, and surfaces become strong visual messages.

Contact saLUP.de – Germany:
📍 Bruckerstrasse 44, 82205 Gilching, Bayern
📞 +49 173 852 77 64
WhatsApp: +49 1525 135 7595
✉️ hallo@salup.de

In Romania, the official partner of saLUP.de is Colorim, specialists in materials and impactful printing.

Contact Colorim (Romania):
📍 Valea Seacă 1A, hall 2, Cluj-Napoca
📞 0751 206 669 | 0770 332 230
✉️ office@colorim.ro

saLUP.de stands for reliability, precision and solutions that work. Visibility isn’t luck — it’s built.