Doar 60% dintre români se simt cetățeni europeni. Procentul este mult mai mare în cazul persoanelor care au doar 8 clase – 44%. La polul opus sunt românii cu studii superioare, dintre care 82% simt că aparțin spațiului european. Sunt rezultatele Barometrului de consum cultural 2025, elaborat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală.
Decuplarea de Europa a românilor cu puțină școală vine la pachet cu considerații de superioritate față de alte națiuni.
71% dintre românii cu cel mult studii gimnaziale cred că cultura poporului român este superioară celorlalte culturi din Europa, față de doar 31% dintre cei cu studii superioare.
Și toți cei care au absolvit doar școala generală sau liceul au impresia că lumea nu ne tratează așa cum ar trebui.
Concluzia specialiștilor este că peste jumătate dintre români sunt naționaliști sau radicali.
Poziționarea identitară depinde de educație și de clasa socială
Majoritatea participanților la studiu (82%) declară că se simt români în mare sau în foarte mare măsură. Sentimentul de apartenență este ridicat nu doar la nivel național, ci și local, scrie în BCC.
În schimb, apartenența la lume în general și, mai ales, la Europa este resimțită într-o măsură mai redusă: 63% dintre respondenți se consideră cetățeni ai lumii, iar 60% se identifică ca cetățeni europeni.
Nivelul de educație apare ca un factor-cheie în deschiderea către identități transnaționale, fără a diminua însă importanța identităților naționale și locale, se menționează în BCC.
Manifestarea cetățeniei europene crește semnificativ odată cu nivelul de educație: doar 44% dintre respondenții cu cel mult studii gimnaziale declară o apartenență europeană, comparativ cu 64% în rândul celor cu studii postliceale și 82% în rândul celor cu studii superioare.
Și în cazul „identității globale”, proporțiile sunt asemănătoare. Cei care se simt parte a „lumii, în general” cresc de la 51% în rândul celor cu educație scăzută, la 79% în rândul respondenților cu studii superioare.
Cu toate acestea, un nivel educațional mai ridicat nu diminuează atașamentul național, ci, dimpotrivă, nivelul ridicat de educație contribuie la o asumare mai articulată a identității naționale. 87% dintre respondenții cu studii superioare declară că se simt atașați de România în mare sau în foarte mare măsură.
Apartenența la o anumită clasă socială facilitează deschiderea către cadre identitare mai largi, fără a eroda însă atașamentele naționale și locale, se menționează în BCC.
Identitățile transnaționale sunt mult mai pronunțate în rândul celor care se consideră că aparțin clasei sociale superioare. 77% din clasa de sus și 63% din cei din clasa de mijloc se simt cetățeni europeni. În clasa de jos, procentul e de doar 40%.
Identitatea națională este puternică la nivelul tuturor claselor sociale, însă atinge valori maxime în rândul clasei de sus, unde aproape toți respondenții declară că se simt români în mare sau în foarte mare măsură (96%). Clasa de mijloc prezintă, de asemenea, un nivel ridicat de identificare națională (84%), iar clasa de jos, deși ușor mai rezervată, menține un atașament majoritar față de identitatea națională (69%), se menționează în studiu.
Românii săraci și de la țară nu se simt europeni
Expunerea la diversitate socială, culturală și informațională, specifică unui venit ridicat și traiului în mediul urban mare, favorizează dezvoltarea unor identități transnaționale, arată studiul.
Analiza în funcție de categoriile de venit indică o relație progresivă între nivelul resurselor economice și identificarea cu Europa.
Doar 27% din românii cu venituri de sub 1000 de lei se simt cetățeni europeni. Sentimentul de apartenență crește proporțional cu venitul, până la 83% în cazul celor cu venituri de peste 7000 de lei lunar.
O evoluție asemănătoare este și luând în calcul dimensiunea localității de domiciliu.
Sentimentul de apartenență globală este mai pronunțat în marile centre urbane, atingând un nivel de 76% în orașele cu peste 200.000 de locuitori.
„O asumare mai slabă a identității transnaționale se află în legătură cu intensitatea unor practici specifice. Timpul petrecut pe platforma Facebook și mersul la biserică prezintă asocieri mai slabe cu identitatea transnațională. De asemenea, timpul petrecut pe platforma TikTok și vizionarea de filme prin cablu TV sunt asociate slab cu asumarea unei identități ce depășește granițele naționale”, este concluzia specialiștilor.
Manifestarea identității naționale depinde și ea de educație și venituri
71% dintre românii cu 8 clase sunt de acord cu afirmația potrivit căreia „cultura poporului român este superioară celorlalte culturi care există în Europa”. Procentul scade până la 31% în rândul persoanelor cu studii superioare.
Opiniile legate de superioritatea propriei culturi naționale vin de cele mai multe ori la pachet cu necunoașterea culturii naționale, dar și cu reflexul unor mituri fabricate în perioada naționalismului socialist, explică specialiștii în studiu.
Același tipar apare și în cazul celorlalte dimensiuni, precum „puțini oameni înțeleg cu adevărat importanța românilor ca națiune” sau „voi fi mulțumit/ă cu adevărat doar atunci când românii vor obține ceea ce merită”.
În schimb, afirmația conform căreia „românii merită să fie tratați mai bine” întrunește un nivel foarte ridicat de consens, indiferent de nivelul de educație. Acordul este aproape unanim în toate categoriile, variind între 95% și 100%, ceea ce sugerează că sentimentul de revendicare a respectului și echității transcende diferențele educaționale, după cum se menționează în studiu.
Cele trei fețe ale românului – moderatul, naționalistul și radicalul
Pe baza tuturor acestor date despre cultură, valori și identitate, specialiștii de la Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală au conturat trei mari profiluri ale cetățenilor din România de astăzi.
Moderații – 46% dintre respondenți – caracterizați printr-o orientare predominantă spre libertate și printr-un capital cultural, în medie, ridicat.
Membrii acestui segment manifestă o identitate națională moderată, un nivel mediu al mândriei naționale și un nivel scăzut al sentimentului de nedreptate națională. Acest profil sugerează o raportare echilibrată la identitatea națională, relativ lipsită de accente revendicative, susținută de resurse culturale consistente și de o deschidere mai mare către valori democratice pluraliste, scrie în BCC.
Naționaliștii – 28% dintre respondenți – sunt definiți printr-o selecție a siguranței ca valoare centrală, printr-un nivel ridicat al identității naționale asumate, însă concomitent cu manifestarea puternică a apartenenței transnaționale. Acesta dar doar un nivel mediu al sentimentului de nedreptate națională. Capitalul cultural este situat la un nivel mediu, ceea ce indică o combinație între atașamentul identitar puternic și resurse culturale moderate. Profilul acestui segment reflectă o identitate națională afirmativă și normativă, centrată pe coeziune, stabilitate și valorizarea simbolurilor naționale, fără a ajunge însă la forme accentuate de radicalizare afectivă, se menționează în raport.
Radicalii – 26% dintre respondenți – se disting printr-o orientare puternică spre siguranță, asociată cu un nivel scăzut al identității naționale asumate în termeni reflexivi, dar cu cel mai ridicat nivel al sentimentului de nedreptate națională. Deși mândria națională este mai redusă comparativ cu celelalte segmente, percepția nedreptății colective este intensă, indicând o raportare identitară marcată de frustrare și revendicare. Acest segment este, de altfel, și cel care înregistrează cel mai scăzut nivel al capitalului cultural, sugerând o vulnerabilitate structurală care poate favoriza interpretări defensive, polarizante și radicalizate ale identității naționale, scrie în BCC.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.






