- La o săptămână de la furtul din Assen, artefactele sunt încă dispărute.
- Căutarea obiectelor furate poate să se întindă pe zeci de ani.
- România are o istorie complicată cu disparițiile ce țin de istorie și artă.
La o săptămână de la furtul artefactelor getice în Assen, aceasta este prima zi când nu mai apar informații noi legate de investigație.
Care este situația în investigarea furtului artefactelor getice din Țările de Jos?
Coiful de la Coțofenești ar fi fost asigurat la 4,4 milioane de euro. Valoarea asigurată a tuturor celor 673 de artefacte expuse în Olanda se ridica la 30,3 milioane de euro. Ministrul Educației, Culturii și Științei din Țările de Jos, Eppo Bruins a recunoscut faptul că o parte din responsabilitate pentru această situație o poartă și instituția pe care o conduce, dar recuperarea exponatelor furate este prioritatea în acest moment.
Poliția din Drents a anunțat că a renunțat la urmărirea primului suspect a cărui fotografie circulase online după furt. În 2002, după un furt spectaculos de la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, poliția a făcut arestări la un an de la eveniment, preferând să urmărească suspectul până când a putut să intre pe firul banilor plătiți pentru tablouri. Chiar și așa, a durat 14 ani până când cele două tablouri furate au fost recuperate aproape din întâmplare la Napoli.
Cu ce putem să comparăm această situație pentru România?
În furturile de artă și de obiecte istorice în România au o lungă istorie. Și nu e una chiar îndepărtată. În perioada 2002-2004, mai multe tablouri de patrimoniu au dispărut din colecția casei memoriale „Doctor Petru Groza” din Deva. Abia în 2011, două dintre aceste lucrări au fost recuperate.
Din 1992 datează poate cea mai dureroasă amintire a unui furt. Atunci a dispărut de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta – Turnu Severin, sabia lui Osman Pașa, arma pe care apărătorul Vidinului a predat-o armatei române în Războiul de Independență din 1877. Nu a mai fost găsită până acum.
Cel mai cunoscut eveniment de acest fel este furtul care s-a petrecut la Muzeul Național Brukenthal în 1968. A durat trei decenii până când au fost recuperate doar patru dintre cele opt tablouri furate și estimate la 25 de milioane de dolari. Dar România rămâne legată și de furtul tablourilor de la Rotterdam, într-o spargere din 2012. Atunci trei români au fost arestați la un an de la furt. Majoritatea lucrărilor furate au fost distruse.
În materie de Tezaur, chiar și cel mai cunoscut grup de exponate din România, Tezaurul de la Pietroasa cunoscut sub numele de „Cloșca cu puii de aur”, a fost spart și părți din el au fost furate și topite, de când a fost descoperit în 1837. O parte din tezaur rămâne încă pierdut, iar piesele originale au suferit deteriorări în timpul transporturilor. Brățările dacice au fost vedetele unei acțiuni de recuperare în 1990-2000, doar o parte dintre acestea fiind recuperate de la colecționari ori traficanți.
The post Artefactele getice din Assen sunt încă dispărute. Care sunt ultimele informații despre furtul din Țările de Jos appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Razvan Tupa