Un reportaj de investigație Euronews România scoate la iveală o practică sistematică în clasele politice românești: plasarea pe listele electorale a rudelor, nașilor sau protejaților apropiați liderilor de partid. Acest fenomen, care traversează linia dintre guvernare și opoziție, transformă deseori criteriul de merit într-un instrument de influență internă și perpetuare a unor „dinastii” politice moderne.
PSD: de la „fata lui Hrebenciuc” la transferul mandatelor în familie
În PSD, analiza identifică cazuri emblematică ca Silvia Claudia Mihalcea (cunoscută ca „fata lui Hrebenciuc”), plasată pe o listă eligibilă în București fiind considerată apropiată vicepremierului Marian Neacșu. În Mureș, Dumitrița Gliga candidează ca fiică a fostului parlamentar Vasile Gliga, care i-a transferat cariera politică după ce el însuși a fost implicat într-un scandal de angajări. În aceeași familie, ginerele său, Horia Soporan, a fost senator.
PNL: fiul primarului, ginerele ministrului și colaboratorii președintelui
La PNL, modelul este similar. În Ilfov, Daniel Gheorghe este fiul controversatului primar din Otopeni și ocupă prima poziție. În București, Ionuț Stroe (ginerele fostului ministru de interne Marcel Vela) este poziționat pe locul trei, afirmându-se în partid cu sprijinul acestuia. Reportajul menționează, de asemenea, că președintele Klaus Iohannis și-a poziționat colaboratori apropiați (ca Diana Păun sau ministrul Ligia Deca) în fruntea unor liste.
AUR: rolul vizibil al cumetriei și nașilor
În cazul AUR, dinamica se centrează pe relațiile de rudenie spirituală. Conform surselor citate, liderul George Simion este acuzat că și-a plasat pe liste fini, nași și chiar unchiul. Exemple includ deputatul George Badiu (considerat unchi al lui Simion), Petrică Negrea (nașul său de cununie, cap de listă în Suceava) și Gianina Șerban (nașa copilului său, cap de listă în Ilfov).
Minoritățile etnice: perpetuarea mandatelor în familie
Fenomenul este prezent și în rândul grupului minorităților naționale. După ce deputatul Andi Grosaru (italian) a renunțat la candidatură, l-a convins pe propria mamă să candideze pentru a prelua mandatul. În cazul polonezilor, deputatul Longher Ghervazen, condamnat pentru conflict de interese, și-a poziționat soția pe listă pentru a transmite mandatul în familie.
Concluzie: o practică sistemică cu impact asupra democrației
Reportajul evidențiază că această practică nu este izolată, ci reprezintă o metodă de consolidare a rețelelor de influență interne partidelor, care poate submina principiul meritocrației și algerii libere. Ea creează percepția unui Parlament în care accesul este influențat de conexiuni personale, afectând încrederea publică în instituțiile democratice.
