Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, luni seara, că, în cadrul reuniunii Europgrup, a avut o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar printre subiecte s-au aflat finanțarea militară, Autostrada Moldovei, rolul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, în care România participă ca stat fondator.
„Am participat astăzi, la Bruxelles, la reuniunea Eurogrup în format incluziv, dedicată finanțării apărării. Cu această ocazie, am avut un dialog cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, cu Alena Schillerová, ministrul finanțelor din Cehia și cu Giancarlo Giorgetti, ministrul economiei și finanțelor din Italia.
Am subliniat în acest cadru că securitatea și apărarea reprezintă interese comune ale tuturor statelor europene, iar investițiile realizate de statele membre aflate în prima linie a riscurilor contribuie la protejarea întregii Europe. În același timp, cheltuielile pentru apărare reprezintă și o investiție în securitatea economică a Uniunii Europene.
În discuția cu Mark Rutte, am adus în atenție securitatea Mării Negre și riscurile din ce în ce mai crescute pentru navigație și comerț. Am evidențiat că eforturile statelor aflate în prima linie trebuie privite ca o contribuție la securitatea întregii Europe și susținute prin mecanisme de finanțare adecvate”, a precizat Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.
Ministrul Finanțelor a precizat că a insistat asupra mobilității militare, fără de care apărarea flancului estic rămâne un deziderat: forțele și echipamentele aliate trebuie să poată ajunge rapid acolo unde este nevoie de ele. „Pentru România, Autostrada Moldovei (A7) este exemplul cel mai concret de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară – axa nord–sud a flancului estic, care va lega Bucureștiul și portul Constanța de granița cu Ucraina și, prin A8, de Republica Moldova. În ultimul an am asigurat finanțarea acestui obiectiv, trecând autostrada din componenta de împrumut pe cea de fonduri nerambursabile în PNRR și am obținut prin SAFE 4,2 miliarde de euro pentru capetele strategice ale celor două autostrăzi, Pașcani–Suceava–Siret și Moțca–Iași–Ungheni. Aceste investiții fac parte din angajamentul asumat la summitul NATO de la Haga – până la 1,5% din PIB pentru investiții legate de apărare și securitate, inclusiv infrastructură – și am susținut ca, în aplicarea flexibilității pentru apărare din regulile fiscale europene, să fie recunoscută nu doar înzestrarea, ci și această infrastructură.”
Un al subiect a fost rolul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), în care România participă ca stat fondator. „Acest organism de cooperare internațională are potențialul de a atrage resurse suplimentare și capital privat pentru investițiile în apărare și securitate. Prin negocierile purtate în ultimul an am obținut pentru România găzduirea biroului regional pentru flancul de sud al băncii, la București, ceea ce va crește relevanța țării noastre în cadrul acestei structuri. Am evidențiat, totodată, importanța valorificării DSRB ca instrument complementar de finanțare și am încurajat evaluarea potențialului său în acest sens.”
Alexandru Nazare a explicat că, pentru România, miza economică este participarea efectivă a companiilor românești la investițiile europene pentru apărare. „Una dintre principalele provocări pentru statele cu o capacitate industrială de apărare mai redusă este integrarea propriilor industrii în lanțurile europene de valoare. Am susținut că instrumentele precum SAFE și achizițiile comune trebuie să faciliteze accesul industriilor din toate statele membre la aceste lanțuri de furnizori, nu doar să consolideze poziția marilor producători europeni. Agregarea cererii trebuie însoțită de lanțuri de aprovizionare integrate, care să permită participarea efectivă a companiilor din toate statele membre.”
De asemenea, în ceea ce privește cadrul achizițiilor comune, ministrul Nazare a susținut necesitatea unor cerințe administrative simplificate, precum și a unor termene și bugete flexibile, adaptate realităților economice și capacității de implementare. „Companiile românești au nevoie de oportunități de a-și moderniza producția, de a dezvolta tehnologii și de a accesa piețe noi.”
„Toate aceste obiective trebuie urmărite într-un context financiar dificil, marcat de creșterea costurilor de finanțare și de presiuni tot mai mari asupra bugetelor publice. Recalibrarea și prioritizarea cheltuielilor publice pentru a acomoda investițiile în apărare trebuie realizate fără a pierde din vedere consolidarea fiscală și presiunile sociale tot mai mari.
În acest context, este esențial să identificăm sinergii între instrumentele europene – SAFE, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, pentru care Comisia Europeană a propus, în viitorul cadru financiar multianual, de nouă ori mai multe fonduri pentru mobilitate militară, aproximativ 15,6 miliarde de euro –, rolul important al Băncii Europene de Investiții și celelalte instituții financiare internaționale. România va susține, în negocierile privind cadrul financiar 2028-2034, păstrarea acestei ambiții și alocări care să reflecte nevoile reale ale flancului estic.
Din perspectiva Ministerului Finanțelor, dezvoltarea capacităților de apărare trebuie corelată cu sustenabilitatea finanțelor publice și cu obligațiile bugetare asumate. Resursele disponibile trebuie direcționate către proiecte cu valoare strategică, cu o evaluare atentă a costurilor și a beneficiilor pe termen lung.
Apărarea Europei nu poate aștepta. Este esențial să accelerăm pregătirea, să dezvoltăm capacitățile industriale și să construim mecanisme de finanțare care să răspundă provocărilor actuale. România are un rol esențial în acest efort, atât prin poziția sa strategică la Marea Neagră și prin infrastructura pe care o construim pentru a conecta flancul estic, cât și prin contribuția la consolidarea capacităților europene de apărare”, a mai precizat Alexandru Nazare.
© G4Media.ro.
Conținutul afișat reprezintă un flux automatizat de știri furnizat de Hotnews.ro. Pentru lectura integrală a articolelor și acces la toate materialele, vă invităm să vizitați portalul oficial www.g4media.ro.
