

- Rata creditelor neperformante a scăzut la 2,46% la sfârșitul lui 2024.
- Riscurile pentru cursul leului sunt ridicate din cauza deficitelor gemene.
- Tensiunile geopolitice și politica Statelor Unite influențează piața financiară.
Banca Națională a României trage un semnal de alarmă pentru 2025-2026: creșterea economică va fi mai lentă decât estimările inițiale, iar riscurile pentru cursul valutar sunt încă ridicate. Deficitul de cont curent, mult peste media UE, rămâne o vulnerabilitate majoră, iar instabilitatea politică internă adâncește incertitudinea economică. Ce soluții vor găsi autoritățile române pentru a limita impactul acestor riscuri asupra economiei interne?
Deficitul de cont curent reflectă relația României cu lumea exterioară. Anul trecut, acest deficit a fost foarte mare, ajungând la aproximativ 25 de miliarde de euro. Deficitul de cont curent, care provine în cea mai mare parte din deficitul comercial, trebuie acoperit.
Acoperirea acestuia se face prin fonduri europene, investiții străine sau banii trimiși de românii care muncesc în străinătate. Dacă aceste surse nu sunt suficiente, deficitul este acoperit prin împrumuturi, așa cum s-a întâmplat și anul trecut.
Problema este că acest deficit nu poate rămâne la același nivel la nesfârșit. Dacă guvernul nu ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, corecțiile vor fi impuse de piețele internaționale. Asemenea situații au fost întâlnite și în trecut, cum s-a întâmplat în criza din 2008-2009, când România a pierdut resurse financiare externe și a fost nevoită să apeleze la Fondul Monetar Internațional pentru a evita o criză și mai gravă.
Deficitul de cont curent reprezintă o presiune constantă și va continua să fie o problemă, mai ales dacă guvernul nu implementează măsuri de reducere a deficitului bugetar. În caz contrar, România ar putea ajunge într-o corecție economică severă.
În ceea ce privește cursul valutar, acesta pare stabil în prezent, dar orice reducere a finanțărilor externe ar putea crea dezechilibre. Există deja semnale de avertizare, iar BNR ia în calcul scenarii în care, în aprilie, agențiile de rating ar putea retrograda România la categoria „junk”, ceea ce ar îngreuna accesul la finanțare externă.
România nu este suficient de puternică pentru a-și susține economia fără sprijin extern. Țara are nevoie de finanțare străină, investitori și bănci internaționale pentru a menține o economie stabilă și în creștere.
The post BNR estimează o creștere economică mai lentă în 2025-2026. Cum arată prognoza appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Diana Zlătescu